Actualitate
Criza carburanților: prețurile vor rămâne majorate în 2026. Avertismentul specialiștilor: creșterea de preț nu va stagna, chiar și în cazul soluționării conflictului din Orientul Mijlociu.
Prețul de 10 lei/l pentru carburanți devine un scenariu realist ce se va concretiza în perioada umătoare, iar specialiștii avertizează că prețurile vor rămâne ridicate pe tot parcursul anului.
Criza carburanților: prețurile vor rămâne majorate în 2026. De ce strategia statului de a aștepta reprezintă o „greșeală economică”?| Foto: pexels.com
Chiar dacă războiul din Orientul Mijlociu s-ar încheia în curând, motorina va atinge pragul de 10 lei/litru și va avea un preț mare tot timpul anului, avertizează Asociația Energia Inteligentă (AEI).
CITEȘTE ȘI:
Prețurile carburanților se apropie de un nou maxim: pragul de 10 lei/l ar putea fi depășit în perioada următoare
După cum arată sursa citată, strategia statului de a aștepta reprezintă o „greșeală economică”.
Criza carburanților: prețurile vor rămâne majorate în 2026. Avertismentul specialiștilor: creșterea de preț nu va stagna, chiar și în cazul soluționării conflictului din Orientul Mijlociu.
Există momente în economie când statul trebuie să intervină. Nu pentru a controla piața, ci pentru a preveni distorsiuni majore care lovesc direct economia reală.
„Piața motorinei din România se află exact într-un astfel de moment, iar strategia actuală a autorităților – așteptarea pasivă ca piața să se autoregleze – riscă să producă efecte economice mai costisitoare decât beneficiile fiscale obținute pe termen scurt”, arată analiza publicată de Asociația Energia Inteligentă (AEI).
În prezent, petrolul se tranzacționează în jurul valorii de aproximativ 110-112 USD/baril, iar motorina pe piețele internaționale se situează în jurul valorii de 1.150 -1.180 USD pe tonă. În ipoteza unui scenariu absolut teoretic și foarte puțin probabil în care conflictul geopolitic care a perturbat piețele energetice se încheie mâine, prognozele pentru 2026 indicau prognoze de preț anterior începerii războiului, valori la finele anului 2026 de aproximativ 87 USD/baril pentru petrol și 850 USD/tonă pentru motorină.
CITEȘTE ȘI:
Panică la Guvern din cauza crizei carburanților. Ministru: „Sunt creșteri spectaculoase, ne îngrijorează situația”.
Chiar și în scenariul foarte optimist în care războiul s‑ar opri mâine, iar prețurile internaționale ale țițeiului Brent și motorinei ARA ar reveni imediat la nivelurile prognozate pentru 2026 înainte de conflictul din Iran, prețul motorinei la pompă în România ar rămâne totuși ridicat pe tot parcursul anului 2026.
„Chiar dacă s-ar opri războiul și prețul țițeiului ar scădea, creșterea de preț la pompă nu s-ar opri. Prețul motorinei ar crește continuu încă minim 3 săptămâni, depășind prețul psihologic de 10 lei pe litru. Scăderea prețului petrolului ar determina o posibilă reducere treptată a prețului la pompă la motorină, până la sfârșitul anului 2026, dar fără să coboare sub un nivel de 9 lei/l”, spune Dumitru Chisăliță, directorul Asociației Energia Inteligentă.
Simulările arată că în absența oricărei intervenții a statului român, în ipoteza opririi creșterii prețului țițeiului/motorinei de pe bursele internaționale, prețul motorinei la pompă tot ar putea atinge pragul psihologic de 10 lei/litru în luna aprilie 2026, urmând ca spre finalul anului 2026 să rămână în jurul valorii de 9 lei/litru. Acest paradox nu este rezultatul unei simple disfuncții de piață, ci al structurii fiscale și comerciale a prețului carburantului.
„În România, prețul unui litru de motorină este format aproximativ din patru componente majore. Doar 32–38% reprezintă costul efectiv al petrolului și al rafinăriei, în timp ce aproximativ 30% este acciza, iar TVA-ul reprezintă încă 19% din prețul final. Restul este constituit din costuri de distribuție, logistică și marjele comerciale. În practică, aceasta înseamnă că mai mult de jumătate din prețul motorinei este determinat direct de fiscalitatea la vedere”, arată sursa citată.
De ce strategia statului este greșită? Impact direct asupra agriculturii și economiei
Luna aprilie este momentul în care cererea de motorină în agricultură crește abrupt – plus 20% - 40% față de media anuală. Crește și dinamica activității din sectorul transporturilor și în domeniul construcțiilor.
Rezultatul este o presiune suplimentară pe piața motorinei exact în momentul în care fermierii au cea mai mare nevoie de combustibil.
CITEȘTE ȘI:
Prețul carburanților continuă să crească: motorina a depășit 9 lei/l. Pragul de 10 lei pe litru ar putea fi atins până la final de martie.
„Aici apare problema fundamentală a strategiei actuale a autorităților. Agricultura este una dintre puținele sectoare economice cu elasticitate foarte redusă la prețul combustibilului. Un fermier nu poate amâna lucrările agricole până când motorina devine mai ieftină. Dacă lucrările nu sunt efectuate la timp, sezonul agricol este compromis.
În România, agricultura utilizează anual aproximativ 1,5–2 miliarde de litri de motorină. La un preț de 9,5 lei/litru, costul combustibilului pentru sectorul agricol poate depăși 15–18 miliarde lei anual, o sumă uriașă pentru o industrie cu marje de profit relativ reduse și cu risc ridicat datorită condițiilor meteorologice. În aceste condiții, există două scenarii probabile pentru România: reducerea suprafețelor cultivate sau diminuarea lucrărilor agricole. Ambele conduc inevitabil la scăderea producției agricole”, explică Dumitru Chisăliță.
Impactul nu se oprește însă la fermieri. Motorina este combustibilul dominant pentru transporturi, logistică și utilaje industriale.
Prin urmare, creșterea puternică a prețului motorinei are un efect multiplicator asupra întregii economii.
Prețurile finale, creșteri de până la 10%
„Costurile logistice cresc, prețurile alimentelor se majorează, iar proiectele de construcții devin mai scumpe. Într-o economie deja vulnerabilă la inflație, acest mecanism poate adăuga creșteri între 5% și 10% la prețurile finale ale unor bunuri și servicii”, arată sursa citată.
Criza carburanților și beneficiile statului
Potrivit specialiștilor, statul este unul dintre puținii beneficiari direcți ai acestei situații. Pe măsură ce prețul motorinei crește, crește automat și venitul din TVA. De exemplu, la un preț de 8 lei/litru, TVA-ul încasat de stat este de aproximativ 1,38 lei/litru. Dacă prețul mediu in anul 2026 este de cca 9,5 lei/litru, TVA-ul crește la aproximativ 1,64 lei/litru. Diferența de aproape 0,3 lei pentru fiecare litru înseamnă venituri fiscale suplimentare substanțiale.
CITEȘTE ȘI:
Vor fi sau nu plafonate prețurile combustibililor? Prim-ministrul Ilie Bolojan: „Trebuie să ne gândim bine”.
„Având în vedere consumul anual de aproximativ 8–9 miliarde de litri de motorină în România, această diferență poate aduce la buget aproximativ 500 milioane de euro în plus în anul 2026. Din punct de vedere contabil, aceasta pare o veste bună pentru finanțele publice.
Din punct de vedere economic însă, este o iluzie. Beneficiul fiscal pe termen scurt este depășit de pierderile economice pe termen mediu. Dacă producția agricolă scade din cauza costurilor ridicate cu combustibilul, pierderile pot depăși 1–1,5 miliarde de euro. La acestea se adaugă costurile indirecte generate de inflație și de creșterea generalizată a costurilor de producție în economie, de sărăcirea populației”, potrivit analizei publicate de Asociația Energia Inteligentă.
„O economie falsă”
Astfel, statul ar putea câștiga câteva sute de milioane de euro din taxe, dar economia ar putea pierde de câteva ori mai mult.
În multe state europene, guvernele au intervenit temporar atunci când piața a devenit excesiv de volatilă. Reduceri temporare ale accizelor, scheme de compensare pentru agricultori sau plafonarea temporară a marjelor au fost instrumente utilizate în mod frecvent.
„Dacă această situație persistă, consecințele vor fi vizibile nu doar la pompă, ci și în câmp, în lanțurile logistice și, în cele din urmă, în prețurile pe care consumatorii le plătesc pentru alimente și servicii. Iar atunci când costurile reale ale acestei inacțiuni vor deveni evidente, câștigul fiscal aparent de câteva sute de milioane de euro va părea, retrospectiv, o economie falsă”, potrivti AEI.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
