România continuă să se împrumute. În primele șase luni din 2026, datoria externă a țării a crescut cu peste 4,3 miliarde de euro, ajungând la 232,8 miliarde de euro.

Economia României a stagnat în trimestrul al doilea din 2026. Produsul Intern Brut s-a menținut la același nivel față de primele trei luni ale anului, potrivit datelor semnal publicate vineri, 14 august, de Institutul Național de Statistică.

Peste 90 de proiecte din Cluj, finanțate din PNRR, trebuie încheiate în următoarele două săptămâni. În caz contrar, România riscă penalități și pierderea banilor europeni.

Cu un deficit excesiv și o instabilitate economică susținută, România nu este pregătită pentru trecerea la euro, deși proiectul a fost anunțat drept unul prioritar. „Nu avem niciun criteriu îndeplinit””, avertizează guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Ședință de urgență organizată de premierul interimar Ilie Bolojan cu prefecții din țară în contextul riscului de penalizări pentru proiectele europene neîncheiate: 4.500 de proiecte din PNRR nu au fost finalizate, iar termenul limită expiră la final de august.

Cea mai mare finanțare a Băncii Transilvania în energie: 300 de milioane de euro pentru Transgaz, în vederea dezvoltării infrastructurii de transport a gazelor naturale.

Nuclearelectrica a început, joi, manevrele pentru oprirea controlată a Unității 2 a Centralei de la Cernavodă. Nivelul Dunării a coborât sub pragul critic. Alimentarea cu energie electrică la nivel naţional va fi acoperită integral din surse alternative şi importuri.

România a depășit vârful inflationist, însă variația prețurilor la combustibili, precum și a prețurilor la energie reprezintă în continuare puncte sensibile. Mai mult, experții economici avertizează asupra tentației guvernanților de majorare a taxelor pentru acoperirea creșterilor salariale din sectorul bugetar: „Un fel de sepuku economic, ar reaprinde inflația”, spune analistul economic Adrian Negrescu.