Evoluția accelerată a Clujului a dus a dus județul pe locul al doilea în clasamentul celor mai mari economii din România. Cifra de afaceri a crescut de 5,5 ori din 2008, iar județul are „anticorpi” în cazul unei crize financiare.
Cluj-Napoca a ținut apăsată pedala de accelerație pe dezvoltarea economică și a ajuns un model de succes la nivelul UE, iar povestea nu se oprește aici, deoarece în oraș și zona metropolitană există proiecte de miliarde de euro care cresc calitatea vieții, un pilon important.
Importanța pasajului DN1C - Tetarom III pentru zona de nord a județului Cluj este una majoră, oferind o coenxiune rutieră modernă și eficientă. Investiția este pe ultima sută de metri, astfel că noul pasaj rutier ar putea fi inaugurat în noiembrie.
Indexarea pensiilor din 2027, eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri și sprijin pentru IMM-uri, investiții în infrastructură și apărare sunt câteva dintre măsurile prevăzute în programul de guvernare depus de premierul desemnat Luca Niculescu.
Investițiile străine au scăzut de la 5,7 miliarde euro la 2,1 miliarde, în timp ce datoria externă a României a depășit pragul de 238 de miliarde de euro. În primele opt luni din an, deficitul de cont curent a continuat să se adâncească.
Deputatul Ovidiu Cîmpean (PNL Cluj), vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri europene, a solicitat marți autorităților de la Bruxelles evitarea concentrării excesive a finanțărilor din viitorul Fond European pentru Competitivitate în anumite state membre.
FMI anticipează că economia României va intra în recesiune în acest an. Perspectivele economice sunt ajustate puternic de Fondul Monetar Internațional, care se așteaptă la un avans modest al PIB-ului, dublat de o inflație și șomaj în creștere.
Reforma companiilor publice și restructurarea aparatului de stat nu mai pot fi amânate, în condițiile în care pierderile și subvențiile acestora însumează aproape 19 miliarde de lei anual, avertizează experții. „Cel mai puternic semnal pe care noul guvern îl poate transmite: că austeritatea începe cu statul”, spune economistul Adrian Negrescu.
