Situația economică dificilă a țării, care se resimte puternic în buzunare, îi îngrijorează pe români. Mai bine de 70% cred că evoluția economiei românești este mai slabă decât acum un an.

Modul haotic în care Guvernul a abordat reforma administrației publice, cu diverse cifre de reducere a personalului vehiculate în spațiul public, este criticat de președintele Consiliului Județean Cluj. „Vreau măsuri inteligente, nu victime”, spune Alin Tișe.

Veniturile românilor au rămas în urmă în condițiile creșterii constante a prețurilor. Practic, inflația galopantă a anulat bruma de bani obținută de oameni după ani de muncă.

Moody’s a confirmat, vineri, calificativul României la „Baa3”, dar perspectiva rămâne negativă. Agenția de rating avertizează asupra „riscurile semnificative” în cazul blocajelor de impelementare a consolidării fiscale.

Fondurl Monetar Internațional avertizează că economia României va crește modest, în timp ce inflația se va menține la un nivel ridicat. FMI a revizuit în scădere la 1% creșterea economică pentru acest an, iar pentru 2026 a redus prognoza de creștere de la 2,8% la 1,4% din PIB.

Deși tăierile realizate de Guvern au provocat nemulțumiri și proteste, fără măsurile fiscale România s-ar fi lovit de o criză bancară și nu ar fi putut evita recesiunea economică.

România are nevoie de predictibilitate, iar statul nu se poate baza doar pe tăieri contabile și reduceri bugetare. Deputatul PSD de Cluj Remus Lăpușan semnalează nevoia unei „reforme reale” bazate pe empatie, dialog și viziune, aspecte esențiale pentru un proiect național de modernizare, care să fie susținut de români.

Nu mai sunt bani pentru că nu se mai muncește, doamnelor și domnilor profesori. Banii – inclusiv pentru salariile din mediul bugetar, inclusiv pentru salariile Dumneavoastră, doamnelor și domnilor profesori - vin din taxele, impozitele și contribuțiile pe care le plătesc până la ultimul leuț angajații și angajatorii harnici și cinstiți.