Cele patru segmente ale magistralei feroviare Cluj – Oradea – frontieră Ungaria ar putea fi încheiate etapizat: dacă pe secțiunea Cluj-Napoca – Aghireșu lucrările pot fi finalizate în a doua parte a anului viitor, pe segmentul Poieni – Aleșd proiectul de modernizare are drept țintă începutul lui 2029.
Grupurile politice europene PPE și Renew solicită Comisiei Europene blocarea a 770 de milioane de euro din fondurile UE destinate României, din cauza „amendamentului Fritz”, și invocă preocupări legate de statul de drept și încălcarea legislației europene.
Comisia Europeană solicită Guvernului adoptarea unor măsuri concrete pentru compensarea impactului fiscal suplimentar al noii legi a salarizării. Extinderea CASS la pensii este una dintre propunerile analizate.
Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a criticat „performanța Guvernului” și a spus că în realitate, viața este tot mai grea pentru mulți cetățeni din România.
Peste 90 de proiecte din Cluj, finanțate din PNRR, trebuie încheiate în următoarele două săptămâni. În caz contrar, România riscă penalități și pierderea banilor europeni.
Cu un deficit excesiv și o instabilitate economică susținută, România nu este pregătită pentru trecerea la euro, deși proiectul a fost anunțat drept unul prioritar. „Nu avem niciun criteriu îndeplinit””, avertizează guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Ședință de urgență organizată de premierul interimar Ilie Bolojan cu prefecții din țară în contextul riscului de penalizări pentru proiectele europene neîncheiate: 4.500 de proiecte din PNRR nu au fost finalizate, iar termenul limită expiră la final de august.
Fără capacități de stocare și o rețea de distribuție extinsă, cu un sistem energetic vulnerabil, România a mizat pe tranziția energetică ca pe o cursă după subvenții. „Dezastrul energetic nu este întâmplător, politicienii au legiferat ce au vrut «băieții deștepți», aceștia au încasat, iar românii au plătit”, spune Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
