Rata anuală a inflației a scăzut la 6,2% în luna august, de la 8,16% în iulie, în condițiile în care serviciile s-au scumpit cu 11,28%, mărfurile nealimentare cu 6,36%, iar mărfurile alimentare cu 2,62%.

România a depășit vârful inflationist, însă variația prețurilor la combustibili, precum și a prețurilor la energie reprezintă în continuare puncte sensibile. Mai mult, experții economici avertizează asupra tentației guvernanților de majorare a taxelor pentru acoperirea creșterilor salariale din sectorul bugetar: „Un fel de sepuku economic, ar reaprinde inflația”, spune analistul economic Adrian Negrescu.

În luna iulie 2026, prețurile produselor alimentare la nivel mondial au atins cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani.

Deși salariul minim brut crește la 4.325 lei de la 1 iulie, Blocul Național Sindical cere o nouă majorare: salariul minim ar trebui să ajungă la 5.000 lei brut în 2027, spun sindicaliștii.

Prețurile de construcție pentru locuințe au crescut cu peste 130% în România în perioada 2015-2025.

Inflația crește ușor în Uniunea Europeană și ajunge la 3,3%, în mai. În același timp, România raportează o rată a inflației de 9,7%, cu cele mai mari scumpiri din UE.

Mai bine de 70% dintre români descriu economia în termeni negativi. Inflația și prețurile la energie rămân principalele îngrijorări.

Perioadă dificilă pentru economia românească: pe fondul scumpirilor, românii își reduc semnificativ cheltuielile, iar consumul scade dramatic, arată datele statistice. Astfel, în primele luni ale anului, Produsul Intern Brut a scăzut cu 1,2%.