Economie
Economia României a scăzut cu 1,2% în primele trei luni ale anului. Analist economic: „Traversăm o epocă de gheață investițională”.
Economia României a scăzut cu 1,2% în primele trei luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. „Ce urmează după înghețul din primul trimestru? Probabil o continuare a acestui tip de economie la limita supraviețuirii”, avertizează economistul Adrian Negrescu.
Economia României a scăzut cu 1,2% în primele trei luni ale anului. Analist economic: „Traversăm o epocă de gheață investițională”.| Foto: monitorulcj.ro
Economia României a scăzut cu peste 1% în primul trimestru al acestui an, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor provizorii publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS).
CITEȘTE ȘI:
Vânzări mai slabe în comerț de la un an la altul. Volumul cifrei de afaceri a scăzut.
Produsul Intern Brut, date ajustate sezonier, estimat pentru trimestrul I 2026 a fost de 499,738 miliarde lei preţuri curente în termeni nominali, iar în termeni reali, în scădere cu 1,1% faţă de trimestrul I 2025.
Pe serie brută, produsul intern brut estimat pentru trimestrul I 2026 a fost de 405,907 miliarde lei preţuri curente, în scădere - în termeni reali - cu 1,2% faţă de trimestrul I 2025.
România se află într-o zonă de „gheață investițională”
Pe fondul deciziilor fiscale și administrative din ultimii ani, economia României traversează o perioadă de stagnare economică și inflație ridicată.
Investițiile finanțate din fonduri europene au evitat intrarea în recesiune, apreciază consultantul economic Adrian Negrescu, într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook.
CITEȚTE ȘI:
România, confruntată cu o recesiune dură. Analist economic: „75.000 de locuri de muncă ar putea dispărea până la finalul anului”.
„România se află într-o zona de «Ice Age» economic.
Datele anunțate astăzi (joi - n.red.) de INS vin să confirme că economia se află într-un fel de «Epocă de Gheață» din punct de vedere investițional, în care această formă de stagflație cu iz puternic autohton a devenit realitate. Spun acest lucru pentru că stagnarea economică și inflația ridicată, elementele esențiale ale acestui «Ice Age» economic, sunt cauzate în principal de decizii administrative toxice luate de ultimele guverne, de la împrumuturile uriașe făcute în ultimii ani la creșterile succesive de taxe care au îngenuncheat economia. Altfel spus, în mare parte ne-am săpat singuri groapa economică în care ne aflăm în prezent. Dacă este să privim partea plină a paharului, dincolo de declarațiile prăpăstioase, cu iz apocaliptic, ale unor politicieni, vedem o scădere salutară a deficitului bugetar (principalul nostru argument pentru menținerea ratingului de țară) și o economie care în primul trimestru a continuat să supraviețuiască provocărilor generate de creșterea taxelor, de scăderea vânzărilor și de accentuarea blocajului financiar”, a menționat Negrescu.
CITEȘTE ȘI:
România are peste 520.000 de șomeri: plus 10.000 de persoane fără contract de muncă într-o singură lună, în timp ce șomajul în rândul tinerilor se apropie de 29%
În ceea ce privește perspectivele economiei, consultantul estimează că dificultățile vor continua și în perioada următoare, economia va continuă să fie la limita supraviețuirii, cu afaceri afectate de scăderea consumului și investiții înghețate.
„Ce urmează după înghețul din primul trimestru? Probabil o continuare a acestui tip de economie la limita supraviețuirii, cu afaceri afectate de scăderea consumului, cu investiții înghețate cu un puternic caracter de incertitudine și pesimism. Această evoluție cu iz de «dinți de fierăstrău», cu trimestre cu rezultate bune și altele mai proaste, va continua probabil până în 2028, economia neavând în perspectiva următorilor doi ani motive reale de optimism”, a adăugat Adrian Negrescu.
În opinia consultantului, economia va continua să fie afectată de vulnerabilități structurale iar consumul va rămâne scăzut. Pe de altă parte, însă, el susține că economia avea nevoie de această corecție masivă, după ce ani de azile a fost alimentată de un consum pe datorie și de creșteri „din pix” ale salariilor și pensiilor.
Potrivit INS, fondurile europene au reprezentat motorul esențial de creștere, dar șansele de recuperare a scăderii economice până la final de an se mențin reduse. Datele statistice reflectă o scădere a dinamicii consumului, cu o contribuție pozitivă redusă pe partea de investiții.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
