18 dintre cele mai rapide 20 de zone metropolitane cu cea mai mare creștere economică din Europa se află în Europa Centrală și de Est. Cluj-Napoca deschide clasamentul european, cu o creștere spectaculoasă a PIB-ului de 144%, peste capitale europene precum Vilnius, Praga, Varșovia sau Budapesta.

Agenția Standard & Poor’s a început evaluarea României, care se află la ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă.

Majoritatea firmelor de construcții se așteaptă la un impact negativ în domeniu din cauza instabilității politice și fiscale.

Românii au început să se adapteze la incertitudinea economică, iar peste 50% dintre cetățeni au spus că vor cheltui mai puțin în următoarele șase luni, în contextul în care marile achiziții nu intră în planurile multor oameni.

„Trasul de timp” al politicienilor pentru formarea unui Guvern cu puteri depline afectează economia României. De aceea există un risc mare ca România să fie retrogradată în categoria „junk”, a avertizat economistul Adrian Negrescu.

Clujul prezintă un interes crescut pentru potențialii investitori străini. În urma vizitei oficiale a unei delegații de afaceri chineze, Consiliul Județean și-a manifestat deschiderea pentru o colaborare extinsă: „Suntem pregătiți să facilităm realizarea schimburilor de experiență și transferul de know-how”, spune Radu Rațiu, vicepreședintele forului județean.

După participarea la Summitul Iniţiativei pentru Integrarea Carpatică, președintele României, Nicușor Dan, a spus că țara noastră este pregătită să ofere un mediu atractiv pentru investiţii.

Clujul a bifat cea mai mare parte a fondurilor PNRR, astfel încât banii europeni au fost investiți în educație, mobilitate sau infrastructură. În Bihor, Timiș, Brașov sau Dolj, au fost ratate proiecte de miliarde de lei.