Subiectul hipster al zilei este despre posibilitatea ca agențiile de rating – „zeii” care decid daca o țară este sau nu solidă din punct de vedere economic și financiar – să constate că România nu este solidă economic și financiar și să ne arunce în categoria „Junk”, adică nerecomandată investițiilor.

Lucrările de asfaltare de pe străzile Crizantemelor și Tăuțiului din Florești nu vor fi recepționate până la remedierea neconformităților constatate în teren. „Nu voi accepta niciodată lucrări de mântuială”, spune primarul Bogdan Pivariu.

Scumpirea energiei din ultimii ani a scos în evidență una dintre principalele vulnerabilități ale economiei României și ale economiei europene: dependența de importurile de combustibili fosili. În România, prețul mediu al energiei electrice s-a triplat față de perioada de dinaintea pandemiei, pe fondul șocurilor energetice și al instabilității geopolitice.

Limitarea risipei bugetare reprezintă cheia pentru economii consistente, iar prin reducerea cheltuielilor autorităților și companiilor publice pot fi susținute investiții importante de infrastructură în comunitățile din România, declară Ilie Bolojan: „Dacă nu am fi risipit fondurile publice, am fi avut sute de pasaje sau poduri realizate în fiecare an”, susține premierul interimar.

NATO investește 40 de miliarde de dolari pentru dezvoltarea de capacități antidronă, prin programul Drone Edge. „Dronele au schimbat războiul”, admite Ministerul Apărării Naționale.

România păstrează aproape 60% din rezerva de aur la Londra. Dacă țara ar fi retrogradată la „junk”, adică nerecomandată investițiilor, atunci ar putea ajunge să vândă o parte din aur pentru a obține rapid bani, avertizează economistul Adrian Negrescu.

Aeroportul Internațional Cluj își extinde rețeaua de destinații. Noi rute spre Viena și Frankfurt, două dintre cele mai importante hub-uri aeriene din Europa și printre cele mai dorite destinații de către pasagerii din Transilvania, vor fi operate de vineri, 17 iulie, de pe Aeroportul „Avram Iancu”.

Economia României a scăzut cu 1,2% în primele trei luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. „Ce urmează după înghețul din primul trimestru? Probabil o continuare a acestui tip de economie la limita supraviețuirii”, avertizează economistul Adrian Negrescu.