Deși rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut ușor la 2,1% în februarie, de la un nivel de 2% luna precedentă, România este în continuare țara cu cea mai ridicată inflație, cu un avans anual al prețurilor de 8,3%.

Diminuarea puterii de cumpărare va continua să pună presiune pe consum, în condițiile unei inflații în creștere. Românii vor fi nevoiți să facă față scumpirilor chiar dacă salariile vor crește mai încet.

Banca Centrală semnalează o „înrăutățire a perspectivei inflației” în urmăoarea perioadă, astfel că prețurile vor continua să crească, iar la început de vara rata inflației se va apropia de 10%.

Ministrul Agriculturii susține că puterea de cumpărare a românilor a scăzut semnificativ, iar consumul de alimente s-a redus cu aproape 30%. În aceste condiții, Florin Barbu propune un mecanism de plafonare a adaosului comercial la toate produsele agroalimentare, în funcție de nivelul inflației.

Majorarea cotelor de TVA din august 2025 a fost transferată în bună măsură asupra prețurilor de consum, semnala Banca Națională a României în toamna anului trecut. Astfel, deși încasările statului au crescut, românii au strâns cureaua, iar consumul a scăzut drastic.

Presiunile economice se resimt tot mai puternic în consum, investiții și în capacitatea de dezvoltare a României. „Majorările de taxe și tăierea investițiilor nu pot reprezenta soluții reale”, a declarat în Parlament deputatul clujean Remus Lăpușan (PSD), care cere decizii coerente pentru relansarea economică.

Riscuri semnificative pentru economia României. BNR avertizează cu privire la presiunea ridicată asupra stabilității financiare din cauza deficitelor în creștere.

Deputatul Remus Lăpușan atrage atenția asupra decalajului tot mai mare dintre salariul minim pe economie și costul real al vieții. „Veniturile actuale nu mai acoperă necesarul de bază al unei persoane care muncește cu normă întreagă”, spune social-democratul clujean.