Economie
România, „salvată” de fondurile europene: creștere de peste 1,2% datorită PNRR. Banca Centrală: „Sumele primite, semnificativ mai mari față de cele plătite către bugetul UE”
Economia a beneficiat de o creștere de 1,2%-1,3% în urma fondurilor PNRR. Potrivit BNR, statul trebuie să mizeze în continuare pe o mai bună absorbție a banilor europeni.
România, „salvată” de fondurile europene: creștere de peste 1,2% datorită PNRR|Foto: monitorulcj.ro
Creșterea economică a României din perioada 2022-2024 ar fi fost mai mică cu 1,2% fără fondurile din PNRR, arată datele unui studiu BNR.
CITEȘTE ȘI:
Avertismentul BNR: „Stabilitatea financiară a României este sub presiune”
De altfel, Banca Centrală a semnalat periodic, în contextul rapoartelor asupra inflației, asupra importanței fondurilor europene pentru economia României, bani ce reprezintă o soluție serioasă pentru statul român, care trebuie să accelereze absorbția fondurilor nerambursabile.
România, „salvată” de fondurile europene: creștere de peste 1,2% datorită PNRR. Banca Centrală: „Sumele primite, semnificativ mai mari față de cele plătite către bugetul UE”
Implementarea PNRR a fost afectată de întârzieri, pe fondul suprapunerii cu șocuri adverse majore, inclusiv creșteri generalizate de prețuri generate de perturbări ale lanțurilor globale de aprovizionare și de războiul din Ucraina.
În cazul României, aceste dificultăți s-au reflectat într-o dinamică lentă a investițiilor și reformelor, ceea ce a condus la întârzieri în transmiterea cererilor de plată și, ulterior, la renegocierea PNRR. În plus, dată fiind încheierea în august 2026 a acestui program, revizuirea a implicat inclusiv reducerea componentei de împrumuturi, cu aproximativ 2% din PIB.
Cu toate acestea, în termeni de fonduri efectiv cheltuite, România se situa la finele anului 2024 ușor peste nivelul altor economii din regiune, precum Polonia, Ungaria sau Cehia.
În ceea ce privește PNRR, în cazul României, „creșterea economică din perioada 2022-2024 ar fi fost mai redusă cu până la 1,2 puncte procentuale”, arată datele studiului Băncii Naționale a României.
„La nivel regional, efectele favorabile asupra dinamicii PIB per capita sunt mai pronunțate în regiunile mai puțin dezvoltate, confirmând importanța continuării eforturilor de absorbție eficientă a fondurilor”, notează analiza citată.
Peste 21 de miliarde de euro din PNRR, atrase în noiembrie 2025
Până la sfârșitul lui noiembrie 2025, România a atras aproximativ jumătate din alocarea renegociată a PNRR, în cuantum de 21,4 miliarde euro. În ipoteza absorbției integrale a fondurilor PNRR rămase până în anul 2026, respectiv 2,7% din PIB, BNR anticipează un impact asupra creșterii economice în anul 2026 de peste 1% din PIB.
CITEȘTE ȘI:
România a obținut aprobarea PNRR revizuit: Planul are o valoare totală de 21,41 miliarde euro
„În schimb, neatragerea fondurilor PNRR ar conduce fie la suspendarea/trenarea proiectelor de investiții până la identificarea unor surse alternative de finanțare (…), fie la realizarea acestora din surse proprii încă de pe parcursul anului 2026, cu impact direct și potențial semnificativ asupra deficitului bugetar”, avertizează analiza Băncii Centrale.
Programe alternative de finanțare
Șocul economic cauzat de încheierea Planului Național de Redresare și Reziliență poate fi atenuat, spun specialiștii, de continuarea investițiilor prin alte programe europene: Programul Transport 2021-2027 sau proiectul SAFE, care oferă României 16,6 miliarde de euro.
„PNRR nu se încheie abrupt în 2026, ci permite, în funcție de îndeplinirea țintelor și jaloanelor până la 31 august 2026, continuarea fluxurilor financiare și ulterior, inclusiv în anul 2027”, mai arată sursa citată.
CITEȘTE ȘI:
Analiza Băncii Centrale arată că Romania a fost „un beneficiar net al fondurilor europene, sumele primite fiind semnificativ mai mari față de cele plătite către bugetul UE”. De-a lungul timpului, acestea au deținut un aport important la dezvoltarea economică.
Dificultăți în implementarea proiectelor
Totuși, conform versiunii inițiale a PNRR, din octombrie 2021, în eventualitatea accesării de către România a întregii anvelope de granturi și împrumuturi disponibile, impactul cumulate asupra dinamicii PIB real putea ajunge la circa 5,4 puncte procentuale, spun specialiștii.
Dintr-un număr inițial de 518 ținte și jaloane, România a îndeplinit până la începutul lunii noiembrie 2025 doar 27% dintre acestea.
La nivelul UE, rata de absorbție a fondurilor PNRR a ajuns la începutul lunii noiembrie 2025 la 56,4%, în timp ce în cazul României, au fost observate discrepanțe între sumele primite de la CE și cele efectiv utilizate.
Ce a realizat România din bani europeni?
România a primit granturi UE (exclusiv PNRR) în cuantum de aproximativ 100 miliarde euro. Contribuția la bugetul UE a însumat 35 miliarde euro, rezultând astfel intrări nete de 65 miliarde euro.
Spre exemplu, fondurile din cadrul financiar multianual 2014-2020 au finanțat construcția și reabilitarea a peste 1.300 km de drumuri rutiere, din care 650 km reprezintă infrastructură nouă.
În perioada 2007 – septembrie 2025, România a primit granturi UE (exclusiv PNRR) în cuantum de aproximativ 100 miliarde euro.
„Acestea au avut un aport semnificativ la dezvoltarea economică a țării, îndeosebi cele privind Politica de coeziune – încorporând resurse financiare destinate dezvoltării regionale, coeziunii, creării de locuri de muncă și, mai recent, tranziției către neutralitate climatică”, potrivit studiului citat.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
