Riscuri semnificative pentru economia României. BNR avertizează cu privire la presiunea ridicată asupra stabilității financiare din cauza deficitelor în creștere.

În condițiile în care procesul de consolidare fiscală „avansează lent”, economiștii UBB avertizează asupra urgenței implementării reformelor reale pentru dinamizarea economiei. „Eforturile trebuie concentrate pe trei direcții: cheltuieli, venituri și economia reală”, transmit specialiștii Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (UBB).

Comisia Europeană a suspendat, marți, procedura de deficit excesiv pentru România și alte state europene. Astfel, temporar, România nu mai riscă pierderea de fonduri europene din cauza deficitului.

Analiștii avertizează asupra climatului economic instabil, cu o creștere de doar 0,6% din PIB până la finalul anului, în timp ce euro va ajunge la 5,14 în următoarele șase luni.

Deputatul Remus Lăpușan subliniază importanța strategică a pieței de capital în contextul transformărilor economice și tehnologice ale României, insistând asupra nevoii de a consolida această piață ca instrument de finanțare pentru dezvoltarea durabilă și inovare.

Comisia Europeană a redus la 0,7%, de la 1,4% în primăvară, estimările privind creșterea economiei românești în acest an, și a avertizat că deficitul guvernamental va rămâne la un nivel ridicat, de 8,4% din PIB în 2025 și 6,2% din PIB în 2026.

România, alături de alte trei state europene, a avut un declin al PIB-ului în trimestrul trei din 2025, în timp ce în Uniunea Europeană produsul intern brut a crescut cu 0,3%, iar în zona euro cu 0,2%.

Fondul Monetar Internațional solicită României reforme structurale ambițioase pentru a sprijini creșterea economică, a restabili sustenabilitatea fiscală și a proteja stabilitatea financiară. FMI estimează o creștere modestă a PIB-ului de doar 1% în 2025 și 1,4% în 2026.