Criza politică lovește în administrațiile locale din teritoriu: fondurile pentru investiții prin programul „Anghel Saligny” s-au terminat, iar primăriile vor fi nevoite să continue lucrările din fonduri proprii ori să sisteze execuția proiectelor aflate în derulare.
Pensionarea „decrețeilor” va accentua criza din sistemul public de pensii, care se poate confrunta cu o presiune susținută în perioada 2029-2030. Economiștii cer măsuri urgente, iar una dintre alternativele luate în calcul vizează creșterea vârstei de pensionare.
Pensionarii speciali vor rămâne fără 85% din valoarea pensiei dacă vor opta să își continue activitatea la stat. Proiectul privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul a fost adoptat tacit de Senat.
În perioada 2027-2030, statul va trebui să ramburseze 84 de miliarde de euro din principalul datoriei publice, fără dobânzile aferente, care a depășit 61% din PIB. „Nu investiții. Nu școli. Nu spitale. Doar ca să plătim ce am împrumutat deja”, spune analistul economic Adrian Negrescu.
Numărul pensiilor speciale a crescut, în iulie, și ajunge la aproape 12.000 de beneficiari. Cei mai mulți pensionari care primeau pensie de serviciu sunt din rândul procurorilor și judecătorilor.
În contextul negocierilor de la Cotroceni pe legea salarizării, PNL a lansat un apel public către partide pentru o abordare „responsabilă” a unui proiect cu o miză de 770 de milioane de euro din PNRR: „România nu își permite să piardă niciun leu și niciun euro care poate susține revenirea economică și investițiile”, avertizează Partidul Național Liberal.
Nicușor Dan a salutat decizia agenției Moody's de menținere a ratingului de țară și a transmis un mesaj ferm partidelor politice: să renunțe la agendele politice și discursul electoral. „Toate națiunile care progresează pun mai presus de orice siglă de partid interesul comun al oamenilor și al țării”, spune președintele României.
Confirmarea ratingului României de către agenția internațională de evaluare financiară Moody's era scenariul de bază, iar perspectiva negativă reprezintă un avertisment. „Aceasta este realitatea: România nu e în junk, dar plătește deja ca și cum ar fi”, spune analistul economic Adrian Negrescu.
