Politică
Guvernul și-a asumat răspunderea pe legea care modifică pensiile magistraților. Bolojan: „Nicăieri nu există o pensie cât ultimul salariu”.
Guvernul și-a asumat, marți, răspunderea în Parlament pe reforma pensiilor magistraților. „Nicăieri nu există pensionări în aceste sisteme, la 48 - 50 de ani şi nicăieri într-o ţară civilizată nu există o pensie cât ultimul salariu sau mai mare”, a spus premierul Ilie Bolojan. Proiectul poate fi însă atacat la CCR.
Guvernul și-a asumat răspunderea pe legea care modifică pensiile magistraților. Bolojan: „Nicăieri nu există o pensie cât ultimul salariu” | Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Guvernul Bolojan și-a angajat pentru a doua oară răspunderea în Parlament, marți, pe legea care modifică pensiile magistraților și crește vârsta de pensionare.
CITEȘTE ȘI:
Guvernul își asumă răspunderea în Parlament pe reforma pensiilor speciale
Guvernul și-a asumat răspunderea pe legea care modifică pensiile magistraților. Bolojan: „Nicăieri nu există o pensie cât ultimul salariu”
Premierul Ilie Bolojan a declarat, marţi, la angajarea răspunderii Guvernului pe pensiile magistraţilor, că nicăieri nu există pensionări în aceste sisteme, la 48 - 50 de ani şi nicăieri într-o ţară civilizată nu există o pensie cât ultimul salariu sau mai mare.
„Nicăieri nu există pensionări în aceste sisteme, la 48 - 50 de ani şi nicăieri într-o ţară civilizată nu există o pensie cât ultimul salariu sau mai mare”, a spus premierul în plenul reunit al Parlamentului.
Proiectul crește vârsta de pensionare a magistraților și stabilește cuantumul pensiei la 70% din ultimul salariu net. De asemenea, noile reglementări se vor aplica și personalului auxiliar din instanțe și parchete, angajaților de la Institutul Național de Expertize Criminalistice, precum și magistraților asistenți și personalului de specialitate juridică de la Curtea Constituțională.
După cum a arătat Bolojan, România este pe penultimul loc în Europa ca număr de cetățeni din populația activă implicați în economie, între 55 și 64 de ani.
CITEȘTE ȘI:
Bolojan, despre pensiile magistraților: „Este nevoie de o minimă justiție socială prin corectarea unor nedreptăți. Anii de contribuție trebuie să asigure sustenabilitatea sistemului de pensii”
„Doar 53% din cetățenii României sunt implicați în economie într-o formă contractuală. Ceilalți, din păcate sau sunt plecați din țară sau prin diferite formule de pensionari anticipate sau alte drepturi, nu mai sunt implicați în economie. Dacă vrem să avem bugete mai mari, dacă vrem să avem o economie mai puternică, unul din lucrurile care trebuie să le urmărim în anii următori este să avem mai mulți oameni implicați în economie, mai mulți angajați în economia reală și o economie mai competitivă puse pe baze sănătoase”, a a explicat Ilie Bolojan în Parlament.
Premierul a mai afirmat că acest proiect vine să răspundă acestei realităţi şi să avem garanţia unui sistem de pensii sustenabil, în anii următori, în aşa fel încât, generaţiile care ar trebui să intre în acest domeniu, în activitate, să poată să activeze în alte zone, pentru că oamenii calificaţi, când ajung la o maturitate profesională, la 48 sau 50 de ani, îşi vor putea pune în valoare experienţa şi în următorii 15 ani.
„În ultimul rând, răspunde unei necesități legate de accesarea fondurilor europene, pentru că, așa cum știți, corectarea acestei nedreptăți este una din condițiile pe care România și le-a asumat și este jalon în PNRR și odată cu demararea procedurii de angajare a răspunderii pe data de 28, credem că sunt respectate condițiile în așa fel încât România să încaseze banii care-i are reținuți din fonduri europene. Acestea sunt motivele pentru care Guvernul a decis să-și angajeze răspunderea cu acest proiect de lege”, a adăugat Ilie Bolojan.
Proiectul inițial al Guvernului Bolojan de modificare a pensiilor magistraților fusese respins de Curtea Constituțională pe motiv că Executivul nu a așteptat emiterea avizului CSM.
O moțiune de cenzură poate fi depusă în termen de trei zile. Dacă nu se depune moțiune, legea se va considera adoptată. Termenul pentru sesizarea Curții Constituționale este de două zile de la data depunerii.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
