Economie
România riscă să ajungă o țară de chiriași: La Cluj, prețul mediu al locuințelor a depășit 3.000 de euro pe metru pătrat
România riscă să devină în următorii ani o țară de chiriași în condițiile în care prețurile locuințelor cresc mult mai rapid decât veniturile reale.
România riscă să ajungă o țară de chiriași: La Cluj, prețul mediu al locuințelor a depășit 3.000 de euro pe metru pătrat|Foto: monitorulcj.ro
România riscă să devină în următorii ani o țară de chiriași, controlată de fonduri de investiții, algoritmi și capital global, potrivit unei analize citate de Agerpres.ro
România riscă să ajungă o țară de chiriași, controlată de fonduri de investiții
„Într-o țară în care prețurile locuințelor cresc mult mai rapid decât veniturile reale, șansa de a putea să îți cumperi o casă devine o adevărată misiune imposibilă pentru majoritatea populației.
Pe fondul transformărilor semnificative prin care trece piața imobiliară, România riscă să devină în următorii ani o țară de chiriași, controlată de fonduri de investiții, algoritmi și capital global”, se menționează în analiză.
CITEȘTE ȘI:
Cluj-Napoca, orașul unde chiria îi scoate din minți pe locuitori.
Realitatea cifrelor din marile centre urbane din România confirmă o ruptură structurală între salarii și costul proprietăților.
La Cluj, prețul mediu al locuințelor a depășit 3.000 de euro pe metru pătrat
Spre exemplu, în Capitală, un apartament standard cu două camere situat într-o zonă accesibilă variază în prezent între 120.000 și 180.000 de euro.
Raportat la un salariu mediu net local cuprins între 1.200 și 1.400 de euro pe lună, achiziția necesită echivalentul a 8, 9 sau chiar 10 salarii anuale integrale, dar acest calcul presupune ipoteza nerealistă în care cumpărătorul nu cheltuiește absolut niciun ban pentru hrană, chirie sau utilități timp de un deceniu.
În Cluj-Napoca, situația este și mai severă pentru bugetul unei familii.
Tariful mediu pe metru pătrat a depășit pragul de 2.500 - 3.000 de euro în anumite cartiere, iar dinamica veniturilor locale, deși superioară mediei naționale, nu a putut ține pasul cu această explozie speculativă.
CITEȘTE ȘI:
Cluj-Napoca, singura piaţă imobiliară majoră în creştere - plus 14% în 2025, în contrast cu declinul din Bucureşti şi alte mari oraşe
Potrivit sursei citate, nici alte orașe din țară precum Brașovul, Sibiu, Timișoara, Constanța sau Iașiul nu mai oferă un refugiu accesibil. Deși prețurile sunt ușor mai temperate, raportul dintre valoarea de tranzacționare a imobilelor și veniturile medii ale populației s-a deteriorat vizibil în ultimul deceniu.
Motivele scumpirilor sunt, în general, cunoscute - creșterea prețurilor la materialele de construcții, a costurilor logistice în general, presiunea tot mai mare pe cerere venită ca urmare a migrației populației din rural spre urban în căutarea unor condiții mai bune de viață, a unor salarii mai mari.
Dincolo de aceste motive, există și o altă cauză, mai puțin cunoscută care ține de răspunsul băncilor centrale la criza din 2008.
„Prin injectarea de lichidități masive și reducerea dobânzilor aproape de zero, autoritățile au inundat piețele cu bani ieftini care căutau randament”, susțin realizatorii studiului.
În anul 2012, fondul de investiții Blackstone a profitat de colapsul pieței americane și a cumpărat peste 80.000 de case confiscate de bănci în doar doi ani. Acest moment a marcat nașterea proprietarului instituțional de masă, o corporație care folosește algoritmi de stabilire a prețurilor și departamente juridice uriașe pentru a maximiza profitul investitorilor săi. Acest capital de tip refugiu a inundat ulterior întreaga lume, inclusiv România.
O altă cauză care a dus la creșterea prețurilor din piața imobiliară, mai ales în centrul orașelor, este reprezentată de expansiunea platformelor de închiriere pe termen scurt de tip Airbnb sau Booking care a eliminat o parte semnificativă din fondul locativ rezidențial.
Peste 40% dintre români locuiesc cu părinții: nu își permit un credit imobiliar
În orașe precum București, Cluj sau Iași, un procent cuprins între 30% și 40% din achizițiile de blocuri noi în faza de șantier au fost realizate de investitori cu scop de revânzare imediat după finalizare. Acest comportament obligă cumpărătorul final să concureze direct cu bugete comerciale mari.
CITEȘTE ȘI:
Peste o treime dintre tinerii din România locuiesc cu părinții: aproape jumătate nu au un loc de muncă. Ce spun despre direcția de dezvoltare a țării și de ce ar emigra?
Potrivit datelor statistice, aproximativ 40% dintre adulții români din segmentul de vârstă 25-34 de ani continuă să coabiteze cu cel puțin unul dintre părinți, pentru că nu au nicio șansă să ia un credit imobiliar
Potrivit analiștilor, România are nevoie de o reglementare coerentă și foarte strictă a pieței imobiliare atât din prisma formării prețurilor cât și a chiriilor.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
