Sănătate
Alarmă sanitară. România a ajuns „campioana” Europei la rujeolă. Zeci de mii de copii s-au îmbolnăvit. Ce spun specialiștii
România continuă să fie țara europeană cu cele mai multe cazuri de rujeolă, iar diferența față de celelalte state este uriașă. Din 32.265 de cazuri înregistrate la nivelul UE, 27.568 au fost raportate în România.
România a ajuns „campioana” Europei la rujeolă. Zeci de mii de copii s-au îmbolnăvit. Ce spun specialiștii / Foto: pixabay.com
România este în continuare fruntașă în statisticile europene la numărul de cazuri de rujeolă. Datele centralizate de Centrul European pentru Controlul și Prevenirea Bolilor arată că, în perioada 1 februarie 2024 – 31 ianuarie 2025, la nivelul Uniunii Europene au fost înregistrate 32.265 de cazuri de rujeolă. Dintre acestea, 27.568 au fost raportate în România. Următoarea țară din clasament este Italia, cu 1.097 de cazuri, ceea ce arată dimensiunea fenomenului din țara noastră.
Dincolo de aceste statistici se află o realitate îngrijorătoare pentru medici și specialiștii în sănătate publică. Tot mai mulți copii nu mai beneficiază de protecția oferită de vaccinare, iar acoperirea vaccinală continuă să scadă de la an la an. Organizația Salvați Copiii România atrage atenția că acest fenomen este alimentat de lipsa de informație și nivelul ridicat de dezinformare din mediul online, dar și de problemele care țin de funcționarea sistemului medical, mai ales în comunitățile vulnerabile.
Datele INS reconfirmă gravitatea pronlemei. În perioada 1 ianuarie 2023 – 31 decembrie 2025 au fost confirmate 35.736 de cazuri de rujeolă în România. Cei mai afectați sunt copiii. Din totalul îmbolnăvirilor, 27.720 au fost înregistrate la copii cu vârsta sub 15 ani, iar alte 3.188 la adolescenți cu vârste între 15 și 19 ani. Rujeola a făcut și victime: au fost raportate 30 de decese cauzate de rujeolă, deși este o boală care poate fi prevenită prin vaccinare.
Numărul de persoane care se vaccinează, în scădere
Una dintre principalele probleme semnalate de specialiștii în sănătate a fost legată de numărul vaccinărilor ROR, care scade de la an la an. Vaccinul ROR oferă protecție împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei.
Cele mai recente date arată că pentru prima doză rata de vaccinare este de numai 47,4%. Situația este și mai îngrijorătoare în cazul celei de-a doua doze, administrată la vârsta de cinci ani. În unele comunități, doar aproximativ 20% dintre copii mai ajung să primească rapelul. Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca acoperirea vaccinală să ajungă la cel puțin 95% pentru a preveni circulația virusului. România este însă departe de acest obiectiv.
Bihor, județul cu cea mai mare rată vaccinală din România. Ce procentaj are Clujul
Analiza INS arată că singurul care a depășit pragul de 70% al vaccinării este Bihor, unde acoperirea vaccinală a fost 73,8%. În județul Cluj, acoperirea vaccinală ROR este de 63,03%, potrivit Direcției de Sănătate Publică Cluj. Deși județul se situează peste media națională pentru prima doză, procentul rămâne cu mult sub pragul de 95% recomandat de Organizația Mondială a Sănătății pentru asigurarea imunității colective.
La polul opus, se află și trei județe unde procentul copiilor vaccinați este sub 30%. Cea mai mică acoperire vaccinală a fost raportată în județul Argeș, unde doar 23,7% dintre copiii eligibili au fost vaccinați.
Diferențele dintre județe sunt mari, însă toate valorile rămân sub pragul recomandat de Organizația Mondială a Sănătății.
România, printre țările cu transmitere epidemică
Concluziile celei de-a 14-a reuniuni a Comisiei Regionale de Verificare a Eliminării Rujeolei și Rubeolei, desfășurată în septembrie 2025, arată că România se numără printre cele 13 țări din Regiunea Europeană a Organizației Mondiale a Sănătății în care rujeola are transmitere endemică.
Acest lucru înseamnă că virusul continuă să circule permanent în populație, fără întrerupere, iar apariția cazurilor nu mai este legată doar de focare izolate. Datele privind celelalte vaccinuri din Programul Național de Imunizare indică, la rândul lor, procente reduse.
Vaccinul BCG are o acoperire de 93,5%, în timp ce vaccinarea împotriva hepatitei B ajunge la 55%.
Același procent, de 55%, este înregistrat și pentru vaccinurile împotriva difteriei, tetanosului și pertussisului acelular, pentru vaccinul polio și pentru vaccinul împotriva infecțiilor cu Haemophilus influenzae tip B.
Vaccinul pneumococic are o acoperire de 54%, iar vaccinul ROR, administrat în prima doză, se situează la doar 47,4%.
Copiii rămân expuși unor boli care pot fi prevenite. Ce spun specialiștii
Președintele executiv al Organizației Salvați Copiii România, Gabriela Alexandrescu, spune că fiecare copil nevaccinat rămâne expus riscului de îmbolnăvire și chiar de deces din cauza unor boli care pot fi prevenite.
„Fiecare copil nevaccinat este un copil expus riscului de îmbolnăvire și de deces din cauza unei boli care poate fi prevenită. În comunitățile rurale în care lucrăm, am demonstrat că vaccinarea poate crește de la 50-60% la aproape 100% atunci când există echipe dedicate, informație corectă și relații de încredere cu familiile.”, a declarat Gabriela Alexandrescu.
Pentru a înțelege motivele care au dus la scăderea vaccinării, Organizația Salvați Copiii România a realizat studiul „Bariere în calea vaccinării în mediul rural din România. Un studiu calitativ privind perspectivele asistenților medicali comunitari și ale medicilor de familie”.
Cercetarea, realizată de Departamentul de Sănătate Publică al Universității Babeș-Bolyai, a analizat experiențele a 29 de medici de familie și asistenți medicali comunitari care au în evidență peste 11.000 de copii din mediul rural. Rezultatele studiului arată că motivele pentru care părinții aleg să amâne sau să refuze vaccinarea sunt multiple și diferă de la o comunitate la alta.
Medicii și asistenții medicali comunitari vorbesc despre bariere de ordin atitudinal și comportamental, despre refuzul categoric al vaccinării în unele comunități și despre teama părinților privind reacțiile adverse. La acestea se adaugă barierele socio-culturale, generate de particularitățile culturale, lingvistice sau religioase, precum și mobilitatea ridicată a familiilor.
De la prima doză până la rapel se pierd mii de copii
Una dintre concluziile care se desprind din studiul realizat de Departamentul de Sănătate Publică al Universității Babeș-Bolyai este scăderea constantă a vaccinării cu ROR, în special în cazul celei de-a doua doze. Dacă pentru prima doză gradul de acceptare este încă relativ ridicat în multe comunități, situația se schimbă total atunci când copilul trebuie să revină pentru rapel. Potrivit medicilor intervievați în cadrul studiului, , în unele localități doar unul din cinci copii mai ajunge să primească cea de-a doua doză de vaccin. În lipsa rapelului, eficiența programului de imunizare scade, iar copiii rămân expuși riscului de îmbolnăvire. De asemenea, cadrele medicale mai spun că fenomenul este deja de mai mulți ani, iar tendința este descendentă.
Relația dintre medic și părinte devine tot mai dificilă. Problema dezinformării din social media
Medicii de familie care au participat la cercetare descriu o relație tot mai complicată cu părinții atunci când vine vorba despre vaccinare. Potrivit acestora, foarte multe familii evită să spună direct că refuză imunizarea copiilor și aleg, în schimb, să amâne programările de la o lună la alta. Sunt părinți care nu mai răspund la telefon, nu se prezintă la cabinet sau invocă diferite motive pentru a întârzia vaccinarea.
Medicii spun că există numeroase situații în care părinții refuză inclusiv să semneze documentele prin care își asumă în scris decizia de a nu vaccina copilul.
Medicii și asistenții medicali comunitari identificați în studiu vorbesc și despre impactul pe care îl au informațiile false distribuite în mediul online. Potrivit acestora, foarte mulți părinți ajung la cabinet după ce au citit pe rețelele sociale informații neverificate despre vaccinuri.
Temerile legate de reacțiile adverse sunt printre cele mai frecvente motive invocate pentru refuzul vaccinării. În același timp, specialiștii spun că mulți părinți nu mai percep gravitatea bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare. Tocmai pentru că aceste boli au devenit mai rare în trecut, datorită vaccinării, există impresia că ele nu mai reprezintă un pericol.
Studiul mai arată și că refuzul vaccinării nu are doar o singură cauză. Pe lângă temerile legate de reacțiile adverse și influența informațiilor false din online, există și numeroase probleme de natură socială care împiedică accesul copiilor la vaccinare. În multe comunități din mediul rural, familiile nu au nici măcar o posibilitate să ajungă la cabinetul medicului de familie din motive care țin de transport.
În același timp, specialiștii spun că mulți părinți nu mai percep gravitatea bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare. Tocmai pentru că aceste boli au devenit mai rare în trecut, datorită vaccinării, există impresia că ele nu mai reprezintă un pericol.
Probleme și în sistemul medical
Specialiștii intervievați consideră că există și dificultăți care țin de modul în care este organizat sistemul medical.
Printre acestea sunt amintite birocrația excesivă, lipsa resurselor materiale și procedurile administrative care consumă timp și reduc timpul alocat activității medicale propriu-zise. Medicii spun că, în lipsa unor măsuri care să sprijine cabinetele din mediul rural, eforturile de creștere a vaccinării vor fi tot mai greu de susținut.
O altă problemă semnalată este lipsa unor consecințe pentru refuzul vaccinării, situație despre care medicii spun că a contribuit la scăderea acoperirii vaccinale, în special în comunitățile vulnerabile și izolate.
Programele de vaccinare, soluția pentru creșterea numărului de copii vaccinați
În ultimii ani, organizația a desfășurat programe în 20 de județe, în peste 400 de comunități rurale și în toate maternitățile din țară. Aproximativ 459.500 de mame, gravide și copii cu vârsta de până la cinci ani au beneficiat de servicii medicale, consiliere și sprijin pentru accesarea sistemului de sănătate.
Intervențiile au inclus echipe formate din asistenți medicali, moașe și asistenți sociali, caravane medicale, sesiuni de informare pentru părinți, dotarea cabinetelor medicilor de familie și programe dedicate gravidelor, precum „Cutia Bebelușului” și aplicația INFOMama.
În locurile în care aceste programe au fost implementate, rata vaccinării copiilor a crescut de la 50-60% la aproape 100%, iar 95% dintre gravide au ajuns la medic în timpul sarcinii sau au beneficiat de ecografii prin caravanele medicale. Evaluările arată și o creștere cu 80% a vaccinărilor realizate în cadrul Programului Național, cu 83% a numărului de ecografii pentru gravide și cu 45% a controalelor prenatale. În același timp, consultațiile pentru gravide decontate de CNAS aproape s-au triplat.
Pe baza acestor rezultate, Salvați Copiii cere autorităților să simplifice raportarea vaccinărilor, să reducă birocrația din cabinetele medicilor de familie, să extindă rețeaua de asistență medicală comunitară și să organizeze cursuri de comunicare pentru personalul medical, astfel încât părinții să primească mai ușor informații corecte despre vaccinare.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
