Peste 2,2 milioane de tineri cu vârsta între 18 și 34 de ani au votat la alegerile europarlamentare de duminică, ceea ce înseamnă cu 59,3% mai mult față de alegerile parlamentare din 2016.

Odată ce împlinesc 18 ani, tinerii au dreptul să voteze și tot mai mulți dintre ei vor își exercite acest drept pentru a face o schimbare. Cu toate acestea, prezența tinerilor la urne este un subiect dezbătut de multă vreme, iar procentele indică dezinteresul lor față de vot și de viitorul țării.

Întrebaţi care ar trebui să fie prioritățile Uniunii Europene pentru următorii ani, tinerii din România au răspuns în primul rând îmbunătățirea educației și a formării, inclusiv libera circulație a studenților, elevilor și ucenicilor, în al doilea rând îmbunătățirea sănătății și bunăstării şi pe locul al treilea combaterea sărăciei și a inegalităților, potrivit celui mai recent Eurobarometru publicat de Comisia Europeană.

Prezent din nou la Bruxelles, în ședința plenară a Comitetului European al Regiunilor, edilul a vorbit despre importanța tineretului și culturii în dezvoltarea europeană.

Şase români din zece visează la propria afacere; tinerii reprezintă 77%, potrivit unui studiu recent.

Cazul României diferă de majoritatea ţărilor avansate din Uniunea Europeană.

Antreprenoriatul le trage cu ochii tinerilor de la cele mai fragede vârste

În cursul lunii ianuarie, în Bucureşti, două persoane s-au aruncat în faţa metroului, alte două au sărit de la etaj, iar un tânăr din Cluj-Napoca a ajuns la spital după ce s-a autoincendiat. Psihologul Keren Rosner pune valul de sinucideri şi de tentative pe seama unui gol existenţial.