Administrație
Radiografia muncii la stat: Administrația publică, supradimensionată în raport cu rezultatele. Cheltuieli de personal în creștere și diferențe semnficative între instituții privind numărul real de angajați.
Date îngrijorătoare publicate de Guvern: radiografia de ansamblu asupra muncii la stat reflectă o administrație publică supradimensionată, fonduri publice distribuite inechitabil și cheltuieli de personal în creștere.
Date îngrijorătoare publicate de Guvern: administrație publică supradimensionată, fonduri publice distribuite inechitabil și cheltuieli de personal în creștere|Foto: pexels.com
Administrația publică din România rămâne fragmentată, supradimensionată și ineficientă în raport cu rezultatele obținute, iar fondurile publice sunt distribuite inechitabil, potrivit Raportului privind Analiza Eficienței Administrației Publice Centrale și Locale, publicat de Guvernul României, condus interimar de Ilie Bolojan.
Raportul reflectă situația aferentă anului 2025, pe baza datelor din 2024.
Radiografia muncii la stat: Administrația publică, supradimensionată în raport cu rezultatele. Cheltuieli de personal în creștere și diferențe semnficative între instituții privind numărul real de angajați.
„Administrația publică a funcționat, în mod sistematic, fără transparență reală, cu resurse publice gestionate departe de ochii contribuabililor și date esențiale despre dimensiunea și costul aparatului administrativ dispersate între instituții, fără o imagine de ansamblu accesibilă publicului”, se precizează în informarea publicată de Guvern.
CITEȘTE ȘI:
Strategia națională de apărare. Nicușor Dan: „Corupția, o vulnerabilitate pentru securitatea națională. Administrația băltește în rutină”.
Deși raportul folosește date din 2024, Guvernul afirmă că datele și analizele prezentate oferă în continuare o imagine corectă, coerentă și fundamentată a situației administrației publice din România, iar structurile administrative analizate, dimensiunea aparatului de stat, cheltuielile de personal și indicatorii de performanță la nivel local nu au suferit modificări fundamentale.
Documentul analizează numărul și cheltuielile de personal din administrația centrală și locală, situația companiilor de stat, indicatorii financiari ai administrației locale, accesarea fondurilor guvernamentale și europene, precum și date demografice și indicatori ai serviciilor publice.
Dimensiunea aparatului de stat
*Posturi totale: 1.511.900 de posturi aprobate în instituții publice, din care 1.287.381 posturi ocupate, din care circa 1.255.381 remunerate
*Posturi vacante: 224.519 de posturi neocupate (circa 15%).
*Funcționari publici: circa 135.000 de persoane (aproximativ 11%).
*Posturi în companii de stat - 256.134 angajați în companiile de stat
*Peste 104.000 de persoane care au toate contractele de muncă (două sau mai multe) exclusiv în cadrul unor instituții sau companii de stat.
CITEȘTE ȘI:
Numărul bugetarilor a depășit 1.280.000: plus 1.500 de posturi în instituțiile și autoritățile publice la început de an
România a depășit media europeană a ponderii angajaților la stat din totalul angajaților (în 2020), față de anul 2000, când era la coada clasamentului.
Digitalizare cu frâna trasă: baze de date cu informații incoerente și erori sistemice. Aparat administrativ extins.
Raportul evidențiază „o serie de disfuncționalități și vulnerabilități care afectează profund capacitatea instituțiilor publice de a răspunde eficient nevoilor cetățenilor și de a valorifica resursele existente”, în acest sens fiind menționată „fragmentarea și incoerența bazelor de date instituționale”, „raportări neuniforme și erori sistemice”, „supradimensionarea aparatului administrativ în anumite zone” și „inechități și dezechilibre în finanțarea publică”.
Datele nu sunt prezentate unitar: Aproximativ 1,3 milioane de angajați la stat
„Nu există o bază unitară, integrată și standardizată a personalului și posturilor din sectorul public.
CITEȘTE ȘI:
Nicușor Dan critică reacția administrativă tardivă în raport cu solicitările românilor: „Nu ține pasul cu așteptările cetățenilor”
Informațiile colectate de la Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii (ITM), ANFP, Ministerul Dezvoltării, MIPE și alte instituții diferă semnificativ și sunt greu de corelat între ele. Fiecare instituție raportează date în formate diferite, iar nomenclatoarele utilizate nu sunt armonizate, ceea ce face dificilă agregarea, comparația și interpretarea datelor la nivel național. Formele contractuale variate (contracte individuale de muncă, funcționari publici, contracte de mandat, demnitari) nu sunt monitorizate integrat, ceea ce generează lacune semnificative în înțelegerea dimensiunii reale a aparatului administrativ”, se arată în document.
Angajați cu contracte multiple
De asemenea, sistemele actuale de raportare (ex. FOREXEBUG, REVISAL, baze ANFP) sunt alimentate uneori manual de mii de raportori locali, permițând un grad mare de eroare.
CITEȘTE ȘI:
Amenzi de până la 20.000 de lei pentru comportament agresiv și „lipsit de respect” față de angajații instituțiilor publice: românii au obligația de a respecta „programul stabilit”
„S-a constatat un număr ridicat de angajați cu contracte multiple, inclusiv cazuri de contracte multiple cu normă întreagă, ceea ce ridică suspiciuni privind activitatea reală a acestora și utilizarea resurselor. O parte importantă din datele analizate conține inconsistențe evidente, precum companii care figurează cu cheltuieli fără venitur”, se menționează în raport.
Discrepanțe între județe în alocarea resurselor
Totodată, documentul arată că, deși unele instituții de nivel central au un număr redus ca entități, ele concentrează o parte semnificativă a personalului și cheltuielilor, iar la polul opus nivelul deconcentrat este disproporționat numeric.
„Există discrepanțe majore în alocarea resurselor guvernamentale și europene între județe și UAT-uri, fără o corelare clară cu nevoile reale sau cu performanța administrativă.
Investițiile din fonduri europene s-au concentrat semnificativ în anumite regiuni (ex. Cluj, Bihor, Alba, Ilfov), în timp ce altele au rămas constant subfinanțate (ex. Teleorman, Vaslui, Caraș-Severin), accentuând decalajele teritoriale. Companiile de stat subvenționate, în special cele cu pierderi structurale, absorb anual miliarde de lei fără o perspectivă de redresare sau evaluare a performanței reale”, se mai precizează în raport.
Cheltuieli de personal în creștere
Raportul menționează că, „deși ponderea cheltuielilor de personal nu este la cel mai înalt punct din ultimii 20 de ani, se observă o tendință de creștere din nou”.
„Cheltuielile cu personalul în România au fost de 10,1%, la nivelul mediei UE. Se pot observa însă și țări cu un procent semnificativ mai redus față de media UE (Irlanda cu 6,2% din PIB, Elveția cu 7,3% din PIB sau Germania, cu 8,1% din PIB)', se mai arată în document.
Raportul mai evidențiază că, deși în 2000 România avea poate cel mai mic număr de angajați la stat din totalul angajaților din țară, se observă o creștere semnificativă în anul 2020, depășind media europeană.
„Administrația publică din România rămâne fragmentată și supradimensionată în raport cu rezultatele obținute, iar lipsa unei corelări clare între resursele alocate, performanță și impact conduce la ineficiență și risipă. Fondurile publice sunt distribuite inechitabil, fără criterii clare, accentuând decalajele teritoriale.
Sectorul companiilor de stat este marcat de dezechilibre, numeroase entități fiind menținute prin subvenții fără legătură cu performanța. În plus, criza de guvernanță a datelor face foarte dificilă evaluarea corectă și planificarea eficientă”, mai concluzionează raportul.
Spre exemplu, din 1.421 companii active, 314 nu au raportat date financiare. De asemenea, 43 companii subvenționate înregistrează pierderi, dar au cheltuieli de personal cumulate de 5,4 miliarde lei.
Cele mai mari pierderi:
*CFR - 417 mil. lei,
*Electrocentrale Craiova - 400 mil. lei,
*UNIFARM - 354 mil. lei,
*CFR Marfă - 320 mil. lei,
*Metrorex - 181 mil. lei.
Datele utilizate în raport au fost colectate exclusiv din surse oficiale și au fost prelucrate cu sprijinul Băncii Mondiale. Ele au fost transmise în formă anonimizată, în conformitate cu reglementările privind protecția datelor cu caracter personal.
„Demersul colectării și prelucrării datelor a fost de durată pentru că bazele de date sunt fragmentate, motiv pentru care acuratețea este de 95%. Este încă o dovadă a necesității digitalizării”, mai arată Executivul.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
