Administrație

Viceprimarul Dan Tarcea, despre secretul dezvoltării Clujului: „Am reușit să creăm comunități și să dezvoltăm încredere!”

Clujul este un model de bune practici la nivel național și european, iar colaborarea dintre administrație, mediul educațional și universitar, împreună cu segmentul de business, a permis o dezvoltare accelerată a municipiului și județului, a explicat viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, Dan Tarcea, la conferința „Pilonii de dezvoltare ai județului Cluj”.

Dan Tarcea evidențiază câteva aspecte esențiale ce permit o dezvoltare integrată: strategia, investițiile în educație și în infrastructura urbană, o bună colectare a taxelor și atragerea fondurilor europene. 

Foarte important, de asemenea, este modul în care oamenii au înțeles să facă un business corect, iar o bună parte din bani sunt direcționați pentru economia locală. 

CITEȘTE ȘI: 
Pilonii de dezvoltare ai Clujului. Club Antreprenor: „Colaborarea eficientă este esențială pentru dinamizarea economiei”.

Vineri, în cadrul conferinței „Pilonii de dezvoltare ai județului Cluj – mediul de afaceri, autoritățile locale, sistemul universitar și învățământul profesional dual”, desfășurată la FSPAC UBB, viceprimarul Clujului, Dan Tarcea, a evidențiat rolul strategiei de dezvoltare asumate de municipiul Cluj-Napoca și creșterea calității vieții printr-o serie de factori ce au contribuit decisiv în acest sens. 

Dan Tarcea, despre secretul dezvoltării Clujului: „Am reușit să creăm comunități și să dezvoltăm încredere”

„Clujul este un model de bune practici, învățăm în permanență – și în administrație, și în viață, este un proces continuu de învățare. În același timp, cred că trebuie să scoatem și lucrurile pozitive în evidență care se întâmplă aici, la noi în comunitate. 

Aș începe cu anul 2004 când, practic, la Cluj s-a schimbat direcția: atunci a fost făcută prima strategie a orașului în parteneriat cu universitățile clujene. Ulterior a fost updatată, tot în colaborare cu universitățile.  

Rolul strategiei de dezvoltare

Este important și în business, dar și în administrația publică de toate nivelurile, să ai o strategie. Dacă nu o ai, ești ca un vas în derivă pe mare. În schimb, dacă ai o strategie, știi că trebuie să ajungi într-un punct anume. 

Asta am reușit să facem noi la Cluj în ultimii 20 de ani, să ne stabilim o strategie, iar strategia noastră a fost de creștere a calității vieții. Poate că termenul sună pompos, dar el include peste 40 de paramentri care se iau în calcul: de la modul cum sunt tratați oamenii de administrațiile publice, în funcție de accesul la sistemul de învățământ, de cum sunt tratați în spitale, de cât este de poluat orașul sau cum poți să-ți petreci timpul liber, care sunt oportunitățile de angajare – toate aceste elemente fac parte din calitatea vieții”, a declarat viceprimarul Dan Tarcea în cadrul conferinței. 

Oamenii pleacă din țară pentru calitatea vieții

Motivul emigării nu este reprezentat neapărat de bani, ci mai degrabă de calitatea vieții, spune viceprimarul.

„Am constatat în timp că oamenii nu pleacă din țară doar pentru bani. Pleacă din România pentru calitatea vieții, pentru că s-au săturat de situațiile în care administrația se comportă ca un satrap. S-au săturat să nu aibă un sistem medical coprespunzător, iar atunci oamenii încearcă să-și găsească lucrurile bune în alte părți ale lumii. 

Partea bună pentru noi, la Cluj, este că în ciuda faptului că România a pierdut peste 4 milioane de oameni, noi am reușit aici, în zona Clujului, să păstrăm oamenii acasă, la noi, ori să vină și alții. Am reușit să păstrăm aceeași populație, noi nu am scăzut la nivel metropolitan. 

15% dintre români aleg Clujul 

Un studiu realizat de Banca Mondială a scos în evidență că 15% dintre români ar alege municipiul Cluj-Napoca dacă ar decide să își schimbe localitatea de domiciliu. Acest aspect ne dă speranțe că direcția în care merge orașul și județul este una corectă”, a adăugat Dan Tarcea. 

CITEȘTE ȘI: 
Clujul a atras în 15 ani fonduri europene în valoare de 420 milioane de euro. Proiectele aflate în pregătire sunt de 4.5 mld. euro

Colaborarea dintre instituții, școli, universități și mediul de afaceri este sențială pentru dezvoltare. Mai mult, colaborarea umană face posibilă realizarea proiectelor de anvergură. 

„Cum am reușit să facem aceste lucruri, pe lângă partea de strategie și de viziune? În primul rând printr-o colaborare cu partenerii. Mă refer la mediul de afaceri, ONG-uri, instituții publice, pentru că nu instituțiile colaborează, ci oamenii.

România nu se dezvoltă din cauza „orgoliilor”

Nu am fi reușit dacă ne-am fi bazat doar pe orgolii: am lăsat orgoliile deoparte. Îmi place să spun că România este în stadiul în care este astăzi nu din cauza corupției, nu din cauza incompetenței, ci în primul rând din cauza orgoliilor. 

De aceea spun că aici, la Cluj, avem un mediu de afaceri extrem de bine dezvoltat: am avut cea mai mare creștere economică în intervalul 2010 – 2020 din Uniunea Europeană, iar asta pentru că oamenii de aici au înțeles că trebuie să facă un business corect. 

Și cei de la Finanțe de la Cluj sunt un model în ceea ce privește colectarea”, a exemplificat Dan Tarcea. 

20% din buget, investiți în Educație

Cu un buget de 1 miliard de euro în 2025, din care 45% bani europeni, Clujul investește masiv în susținerea Educației. 

„În plus, aceste reușite nu ar fi fost posibile fără atenția sporită acordată Educației: în ultimii ani am fost pe primele locuri în ce privește rezultatea la Evaluarea Națională și Bacalaureat. Iar asta pentru că am pus accent pe partea de învățământ: peste 20% din taxele și impozitele plătite de clujeni merg în finanțarea complementară a învățământului. Este un efort comun pe care îl fac copiii, părinții, profesorii, Inspectoratul Școlar Județean Cluj și nu în ultimul rând, noi ca autoritate publică locală. 

Facem investiții mari, pentru că e treaba noastră să asigurăm partea de infrastructura, iar de partea educațională se ocupă IȘJ Cluj, împreună cu instituțiile care sunt în subordine. 

În ceea ce privește partea de investiții: am canalizat foarte mulți bani în această zonă de investiții, astfel că în 2025 am atins borna de 1 miliard de euro ca buget. Este o sumă mare, dar în momentul în care împarți fondurile pe multiplele proiecte aflate în derulare, constați la final că suma nu mai e atât de mare. 

Ne-am bazat foarte mult și pe donfuri europene: 45% din bugetul municipiului din acest an este reprezentat de fonduri euopene. Adică 450 de milioane de euro din acest buget al Primăriei vin din fonduri europene. Și în perioada 2007 – 2021 am reușit să atragem cei mai mulți bani din întreaga Românie – peste 430 de milioane de euro, bani încasați de municipiul Cluj-Napoca din fonduri europene. 

Nu cred că este localitate în județul Cluj în care să nu se vadă cel puțin 1 euro atras de comunitățile locale și județene”, a adăugat viceprimarul Dan Tarcea. 

Proiecte metropolitane

Pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă, proiectele au fost gândite la nivel metropolitan. 

„Referitor la ceea ce înseamnă pilonii de dezvoltare, cred că trebuie să ieșim din zona de a gândi doar local: trebuie să gândim metropolitan. 

CITEȘTE ȘI: 
Cum se construiesc pereții mulați la puțul de lansare pentru TBM-uri la metroul din Cluj? Imagini spectaculoase din teren.

Am făcut lucruri printr-o serie de proiecte importante și complexe: trenul metropolitan, centura metropolitană, metrou. Lumea când aude d emetrou schițează un zâmbet în colțul gurii, însă în România nu sunt prea multe localități care să-și assume proiecte de mare anvergură. Acest tip de proiecte nu sunt niciodată ușoare: sunt complicate și vin cu provocări. Noi suntem optimiști și credem că vom reuși să le ducem la bun sfârșit. 

Bani investiți în economia locală

Pe de altă parte, inclusiv mediul de afaceri trebuie să conștitientizeze cât de importante sunt aceste investiții, pentru că o mare parte din bani vor fi cheltuiți aici, local. O parte din forța de muncă este și din altă parte, dar o mare parte este de aici. 

Gândiți-vă la ceea ce înseamnă Horeca, capacități de cazare, deci practic urmează o injecție de capital extreme de mare în ecosistemul local.

De altfel, suntem printre puținele localități de la nivel național care și-au asumat să facă exproprieri pentru spații verzi, să nu lăsăm să se construiască blocuri. E complicat, vine cu costuri, dar acei bani rămân în ecosistemul local. 

Sigur, lucrurile nu sunt perfecte, sunt convins de asta, dar cred că împreună vom reuși să facem lucrurile să funcționeze mai bine”, a completat Tarcea. 

Sprijin și parteneriate

Administrația trebuie să funcționeze ca un incubator de afaceri, care să permită și să susțină constant proiectele de dezvoltare: 

„De aceea, cred că o autoritate trebuie să funcționeze ca un incubator de afaceri, ca un accelerator de afaceri, însă nu de una singură, ci în parteneriat. Administrația are nevoie de universități, pentru că trebuie să fie studenți și oameni bine pregătiți. Pentru că banii vin acolo unde sunt oamenii, nu oamenii merg acolo unde sunt banii. 

De asemenea, cred că o primărie nu trebuie să-i încurce pe oamenii care vor să facă. Asta încercăm să facem la Cluj, să nu încurcăm lucrurile și să ajutăm acolo unde se poate. 

Am reușit să creăm comunități și să dezvoltăm încredere”, a declarat viceprimarul Dan Tarcea, vineri, în cadrul conferinței dedicate pilonilor de dezvoltare ai Clujului.  

Conferința cu tema „Pilonii de dezvoltare ai județului Cluj – mediul de afaceri, autoritățile locale, sistemul universitar și învățământul profesional dual” a fost organizată de Club Antreprenor și Ziarul Pozitiv, două platforme consacrate în promovarea inițiativelor educaționale și a dezvoltării sustenabile în multiple sectoare, alături de parteneri: Tipografia Global Print, Distribuție Energie Electrică Romania, Monitorul de Cluj / monitorulcj.ro, Eurolife FFH Asigurări, Prezidențial Club ABC și Fundația „Pentru o Românie Modernă”.

Citiți monitorulcj.ro și pe Google News

CITEȘTE ȘI:

Pilonii de dezvoltare ai Clujului. Club Antreprenor: „Colaborarea eficientă este esențială pentru dinamizarea economiei”.