În opinia antreprenorilor români, educația și formarea profesională, sprijinirea IMM-urilor și energia reprezintă domenii esențiale de investiții pentru următorii ani. Totodată, tranziția verde și protecția mediului beneficiază de o susținere redusă.

Floreștiul va avea o bibliotecă multimedia modernă. Noua bibliotecă, proiectată ca un centru cultural modern, va îmbina lectura, educația și tehnologia cu activități culturale și spații dedicate tinerilor antreprenori. „Este o bijuterie!”, spune primarul Bogdan Pivariu.

Brandul Clujana merge mai departe prin proiectul dezvoltat de Consiliul Județean, care vizează valorificarea patrimoniului din județ și crearea unei infrastructuri regionale dedicate inovării, cercetării aplicate și transferului tehnologic printr-o finanțare nerambursabilă de 100.000.000 de lei.

O nouă ediție a evenimentului „Pilonii de dezvoltare ai județului Cluj – mediul de afaceri, autoritățile locale, sistemul universitar și învățământul profesional dual”, programat vineri, 16 octombrie 2026, la Cluj-Napoca, reunește experți, reprezentanți ai administrației locale, ai mediului de afaceri și ai instituțiilor de învățământ în cadrul unei dezbateri aplicate menite să consolideze conlucrarea între pilonii esențiali ai dezvoltării regionale.

Unde de șoc în sectorul construcțiilor, cu plăți întârziate și proiecte blocate sau amânate din cauza crizei politice și a incertitudinii fiscale.

18 dintre cele mai rapide 20 de zone metropolitane cu cea mai mare creștere economică din Europa se află în Europa Centrală și de Est. Cluj-Napoca deschide clasamentul european, cu o creștere spectaculoasă a PIB-ului de 144%, peste capitale europene precum Vilnius, Praga, Varșovia sau Budapesta.

Premierul desemnat Siegfried Mureșan propune un proiect de redresare economică cu accent pe fondurile europene, relaxare fiscală, creșterea salariilor și a pensiilor, în baza unui buget echilibrat pentru 2027.

Clujul este județul cu cel mai mare salariu mediu net la nivel național - 6.633 lei. Cele mai mari salarii rămân cele din sectorul IT, iar cele mai mici în retail. Candidații cer salarii cu aproape 30% mai mult decât oferă companiile, în condițiile în care puterea de cumpărare este în scădere.