Administrație

Cluj-Napoca: „Lecții” despre o strategie împotriva „exodului de creiere”. Ce rol au primarii?

Profesorul Călin Hințea (FSPAC, UBB) explică strategia prin care Clujul încearcă să oprească „exodul-creierelor”, adică pierderea oamenilor și a resurselor de „inteligență”.

Călin Hintea, profesor la Universitatea „Babeș-Bolyai”, vorbește despre exportul politicii împotriva exodului creierelor aplicată la Cluj-Napoca. Foto: FSPAC

 

 


Cum a implementat Cluj-Napoca o strategie de succes prin care să contracareze „exodul-creierelor” și ce ar putea copia alte administrații locale pentru a evita depopularea și pierderea resurselor? Explicațiile prof. univ. Călin Hințea, pentru revista The Mayor.

 


Călin Hințea, decanul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din Universitatea „Babeș-Bolyai”, este unul dintre motoarele din spatele strategiei de succes aplicată de municipiul Cluj-Napoca pentru a opri exodul creierelor. El a explicat pentru revista The Mayor ce ar putea face alte municipalități pentru a copia abordarea Clujului în ceea ce privește hemoragia resurselor. 

Citește și:
Transformarea Clujului dintr-un oraș „mort” într-o comunitate aflată în plină ascensiune. Călin Hințea dezvăluie pașii esențiali în strategia de dezvoltare

Clujul – model de creștere, într-o țară în declin

Cluj-Napoca este unul dintre puținele orașe din România care înregistrează o creștere a populației, într-o țară aflată în declin demografic. Acest fenomen poate fi pus pe seama strategiei de dezvoltare a Clujului, produs al colaborării dintre administrația locală și un grup de experți, cum este și profesorul Hințea.


Din cele mai vechi timpuri, cea mai valoroasă resursă a oricărei societăți au fost oamenii. Nici aurul, petrolul sau tehnologia nu au putut înlocui o populație tânără, sănătoasă și educată. În secolul 21, economiile cele mai sofisticate se bazează pe industrii complexe de servicii, dar „creierele” rămân „combustibilul națiunilor”, arată jurnaliștii de la The Mayor.

Citește și:
Cum oprește Cluj-Napoca „hemoragia creierelor”? O analiză a strategiei de dezvoltare inteligentă a Clujului.

România trece printr-o criză demografică și pierde oameni și, prin urmare, „creiere”. Doar în ultimii 30 de ani, populația țării a scăzut cu 3 milioane de locuitori. În 1990, a atins vârful de 23,2 milioane și acum se află la 19,2 milioane, nivelul anului 1960.


Tendințele de declin demografic, rata scăzută a natalității și exodul de creiere nu arată semne de încetinire. De fapt, conform datelor celui mai recent recensământ, acestea s-au accelerat. Aceasta înseamnă că orice creștere economică reală pe care o poate realiza România este amenințată de ponderea unei populații neproductive, needucate și bătrâne.

De la orașul cu coșuri de gunoi tricolore, la „Silicon Valley-ul Europei”. Cum a evoluat Cluj-Napoca în două decenii

În afară de București, majoritatea orașelor au cunoscut o scădere a populației în ultimii 30 de ani. O excepție este Cluj-Napoca, al doilea oraș ca mărime al României, pe care unii l-au descris drept Silicon Valley al României, cu o economie axată pe sectorul IT, servicii, universități, sport și cultură.


Citește și:
Cum a modernizat Emil Boc administrația clujeană. De la orașul cu coșuri de gunoi tricolore, la „Silicon Valley-ul Europei”

Această întoarcere se datorează în mare măsură administrației locale, conduse de primarul Emil Boc, și politicilor propuse de Universitatea Babeș Bolyai. Profesorul Călin Hințea, decanul Facultății de Științe Politice Administrative și ale Comunicării (FSPAC) a fost parte a acestui efort și a împărtășit din experiența sa.

România și Cluj-Napoca – 1990 – 2020: O radiografie peste trei decenii.

Anii 1990 au fost o perioadă tumultuoasă pentru multe țări foste socialiste. Unii au gestionat tranziția economică mai bine decât alții. În România, perioada anilor 1990 a fost marcată de falimente, lipsuri și condamnarea la moarte a dictatorului Nicolae Ceaușescu.

PIB-ul a scăzut de la 42,11 miliarde (în 1989) la doar 25,12 miliarde în 1992, potrivit datelor Băncii Mondiale. Rata natalității a început să scadă în același an, și, pentru prima dată, decesele naturale au depășit numărul nașterilor. 
Din 1995, diferența dintre nașteri și decese a rămas negativă - între 30.000 și 70.000 de persoane pe an – și a atins apogeul în 2021, când a ajuns la 155.977 de persoane.

Deși 2021 a fost un an al anomaliilor statistice din cauza pandemiei - aceste date vin ca o explozie șocantă după ani de declin demografic. De fapt, conform raportului The World Factbook al CIA, România are a doua cea mai mare rată a mortalității din lume, depășită doar de Serbia. În același timp, natalitatea țării o plasează în partea de jos a clasamentului. Cei doi indicatori semnalează un declin demografic fără precedent.

Caritas – o schemă Ponzi care a rulat o treime din masa monetară a României

În Cluj-Napoca, anii 1990 au marcat eșecul și lichidarea industriei locale. În plus, din 1992 până în 1994, cetățenii au văzut o sărăcire suplimentară prin afacerea Caritas, o schemă Ponzi organizată cu ajutorul fostului primar ultranaționalist Gheorghe Funar.

Schema Ponzi a fost lansată în Cluj-Napoca, dar apoi a crescut în restul țării. A eșuat în 1994, dar nu înainte de a avea un fond de 400.000 de investiții individuale, în valoare de 1.000 de miliarde de lei vechi. În momentul falimentului avea datorii de 450 de milioane de dolari și guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, estima că schema Caritas ajunsese să ruleze o treime din masa monetară a României.

Secolul 21 a însemnat pentru Cluj tranziția de la producție la servicii

De la intrarea în secolul 21, Cluj-Napoca a cunoscut o creștere economică puternică și o tranziție de la producție la servicii. În prezent, 30% dintre companiile clujene sunt în domeniul IT și acolo lucrează unul din 11 angajați (20.000 de angajați în total). Potrivit unui studiu al cluster-ului IT ARIES Transilvania, numărul companiilor IT care erau active în 2011 în Cluj-Napoca aproape sa dublat până în 2016.

Interacțiunea cu Primăria și rolul primarilor

Profesorul Călin Hințea susține că alegerea unui nou primar (Emil Boc, iunie 2004) a schimbat jocurile în politica locală, în primul rând abandonarea așa-numitei „chestiuni maghiare”, care a marcat perioada administrației Funar, în al doilea rând găsirea unei modalități de a opri exodul creierelor.

Strategia s-a concentrat pe trecerea Clujului de la o economie industrială la una bazată pe cunoaștere prin utilizarea unui mare avantaj local - Cluj-Napoca găzduiește șase universități. Aceasta înseamnă capital uman de mare valoare, care este atractiv pentru investitori. Singura întrebare, însă, a devenit: „Cum îi faceți pe acești oameni calificați să rămână aici?” Răspunsul oferit de echipa de experți a fost: Investiți în îmbunătățirea indicatorilor de calitate a vieții.

Citește și:
Clujul, mai scump decât Viena! Boc: „Dacă vrei să ai calitatea vieții, cam asta se întâmplă”

Adesea, propunerile bune, bazate pe cercetări solide, se lovesc de zidul de netrecut al politicii și lipsei de voință politică. Profesorul Hințea a explicat că autoritățile locale priveau universitățile și experții dintr-o perspectivă apolitică – ei erau priviți ca un fel de mediator: „Le oferim, poate nu o perspectivă academică, ci o perspectivă foarte analitică. Dacă pui numerele acolo și le arăți, nu am întâlnit prea multă opoziție. Dacă mergeți și le prezentați o lucrare de cercetare științifică, rezultatele ar fi diferite. Dar dacă au o analiză clară a politicii, oamenii ascultă.”

Prima strategie pe care grupul de lucru a prezentat-o Consiliului Local a fost votată în unanimitate, pentru că aleșii locali au putut să participe, să întrebe și să discute, ceea ce i-a convins că strategia este viabilă, a explicat Hințea.

Citește și:
A fost aprobată Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Clujului până în 2030

Mandatul Boc, un moment „unicorn” pentru comunitate

Primarul Emil Boc și o majoritate „confortabilă” în Consiliul Local par a fi elemente importante în motivul pentru care autoritățile locale au reușit să adopte o schimbare semnificativă a politicii. Totuși, și satisfacția populației este un indicator important, motiv pentru care Boc a fost ales primar între 2004 și 2009 și, din nou, din 2012 până astăzi. Toate acestea pentru că mandatul primarului Emil Boc a fost „un moment unicorn pentru municipalitate”.

Profesorul Hințea a subliniat că, în practica sa, a întâlnit multe regiuni cu foarte puține avantaje competitive, dar cu o bună guvernare locală, factor care le ajută să ofere mai multe avantaje competitive.

„Lecțiile” Clujului pentru alte comunități

Majoritatea orașelor nu sunt la fel de bine poziționate ca Cluj-Napoca. Nu au avantajele competitive de a găzdui multe universități sau de a avea titlul de al doilea oraș ca mărime al României. În plus, există întotdeauna „factorul wild card” al Primăriei. Deci, cum poate o regiune fără avantaje vizibile să adopte vreuna dintre lecțiile Cluj-Napoca?

Profesorul Hintea a subliniat că abordarea problemelor demografice și economice este o problemă foarte mare. El a mai explicat că a lucrat cu alte comunități, mai puțin avantajoase, pentru a exporta o parte din know-howul de la Cluj: „De exemplu, fostele comunități miniere, cândva bogate, dar, la un moment dat, a venit guvernul și a spus: nimeni nu mai are loc de muncă. Acum trăiesc din pensii. În unele dintre aceste domenii, este foarte greu să găsești avantaje competitive.”

El a continuat spunând că, dacă aceste avantaje nu există, autoritățile locale pot încerca să le creeze prin ceea ce el a numit „o analiză strategică și profilare foarte serioasă”. „Pe baza acestora, putem spune, bine putem merge către turism sau vom încerca să atragem un tip de activitate de producție sau să dezvoltăm cultura și sectorul creativ.”

Un exemplu interesant al unei comunități europene care a ales să dezvolte cultura este Esch-Sur-Alzette din Luxemburg. Orașul era un important producător de oțel, iar după închiderea forjelor și fabricilor a adoptat o strategie culturală care i-a adus anul trecut titlul de Capitală Culturală Europeană.

Hințea: Primarul „face diferența”

Eșecul sau succesul oricărei politici ambițioase, mai ales când se iau în considerare obiective complexe pe termen lung, depinde de administrația locală, spune Hințea: „Am văzut comunități din România cu avantaje competitive excelente mergând foarte prost și orașe cu capacități mai scăzute mergând destul de bine, deoarece primarul a fost lucrul care a făcut diferența.”

Clujul este văzut ca un model de bune practici atât în România, cât și la nivel european. Primarul Emil Boc subliniază că acest lucru se datorează unor „ingrediente” pe care administrația locală le concentrează, precum absorbția de fonduri europene și slujbele bine plătite. Foto: Facebook / Emil Boc

Hințea a menționat o posibilă soluție: revenirea la producția manufacturieră (de volum mic), principalul motor economic pentru multe comunități românești din a doua jumătate a secolului XX. Cu toate acestea, el a subliniat că unele tipuri de investiții, în special producția de nivel scăzut, ar putea fi dăunătoare pentru comunitate. „Am văzut-o în mai multe comunități din România – producție de nivel scăzut. Textile, de exemplu. Firmele plătesc salarii foarte mici, astfel că muncitorii nu sunt capabili să reinvestească în comunitate, astfel, comunitatea nu dezvoltă centre comerciale, pentru că oamenii nu și le permit. Oamenii nu cheltuiesc. Iar veniturile mici le cheltuiesc în orașul mare din apropiere.”

In plus, subliniază Hințea, producția de volum mic vine rareori cu pregătire suplimentară pentru oameni sau cu servicii auxiliare, iar firmele pot dispărea ușor, dacă își găsesc un loc în care salariile pot fi și mai mici. „Lucrez cu echipa mea la o mulțime de proiecte de planificare strategică, de la comunități mici precum sate la orașe mici, la orașe medii, la orașe mari. În 95% din cazuri, cea mai mare problemă pe care o întâlnesc este exodul creierelor. Și trebuie să-i convingi pe oameni să rămână.”
„Într-o comunitate de, să zicem, 10.000 de oameni, un oraș. Aproximativ 11% din populație vrea să plece. Primarul poate spune, ei bine, nu este neapărat un dezastru, este doar 11%. Da, dar sunt exact cei 11% pe care municipalitatea ar vrea să-i păstreze. Tineri, educați, antreprenori”, explică prof. Hințea.

„Nu concurăm doar cu orașe din România, concurăm cu toată lumea”

Profesorul Hințea a explicat că problema este departe de a fi rezolvată nici în Cluj-Napoca. Totuși, singurele orașe care nu resimt presiunea extremă a exodului de creiere sunt Clujul și Bucureștiul, iar competiția pentru capitalul uman este uriașă. Iar un oraș trebuie să mențină o poziție competitivă, trebuie să recupereze decalajele și să se dezvolte, să-și depășească performanța.
Nu concurăm doar cu orașele din România, acum concurăm cu, am vrut să spun Europa, dar este cam toată lumea. Pentru că cineva poate lucra de acasă oriunde în lume. Cluj-Napoca are o poziție mai puțin avantajoasă în comparație cu un oraș precum Salzburg, unde calitatea vieții este mult mai bună. Salariile sunt mai bune, accesul în alte zone ale UE este mai bun, circulația mărfurilor este mai bună”, arată Hințea.

Cu toate acestea, el consideră că orașele românești pot fi la fel de competitive ca orașe similare europene, dar numai dacă își folosesc avantajele competitive în mod inteligent. „Avem niște avantaje aici (la Cluj – n.r.), salariile sunt mai mici față de alte locuri, ceea ce este bine pentru companii, (avem) un nivel foarte ridicat de resurse umane calificate și spirit antreprenorial”, conchide prof. Hințea.

CITEȘTE ȘI:

Cum oprește Cluj-Napoca „hemoragia creierelor”? O analiză a strategiei de dezvoltare inteligentă a Clujului.

Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României se decide la Cluj: „Urmărim trecerea de la «made in Cluj-Napoca» la «invented in Cluj-Napoca»”

Transformarea Clujului dintr-un oraș „mort” într-o comunitate aflată în plină ascensiune. Călin Hințea dezvăluie pașii esențiali în strategia de dezvoltare

Ultimele Stiri
abonare newsletter