Ilie Bolojan a declarat, vineri, că reforma administrației nu înseamnă doar reducerea unor cheltuieli de personal, ci și creșterea capacității administrației locale. „Reducerea cheltuielilor s-a transformat în ideea că vor fi reduse cu 10% toate salariile. Nu are nicio legătură cu realitatea”, spune premierul.

Consiliul Județean poate pierde câteva zeci de angajați în urma reformei administrative. Unele servicii vitale, precum Salvamont, ar putea fi de asemenea afectate. „Nu avem un aparat administrativ stufos, deci nu stăm rău. Dar reforma în țară trebuie făcută”, spune Radu Rațiu, vicepreședintele Consiliului Județean Cluj.

Cel mai probabil săptămâna viitoare, Guvernul își va asuma răspunderea pe reforma administrației. „Propunerea e de reducere a cheltuielilor cu 10%”, a transmis, luni, Ilie Bolojan. Premierul a anunțat că impozitele pe proprietate vor fi majorate de anul viitor, după ce Parlamentul va adopta, marți, în ședință comună, pachetul fiscal care cuprinde taxele locale.

Coaliția de guvernare a ajuns la un acord cu privire la continuarea reformei în administrația centrală și locală. Astfel, cheltuielile în ministere și primării ar urma să scadă cu 10% sau numărul posturilor în teritoriu ar putea fi redus cu până la 30%.

România a intrat în anul 2025 cu un deficit bugetar real mai mare decât cel „din acte”. „Există şi o zonă gri a deficitului care e foarte greu de cuantificat”, spune consilierul prezidențial Radu Burnete.

După ce în spațiul public a apărut ieri, 4 noiembrie 2025, informația conformă căreia coaliția s-ar fi înțeles că în cadrul reformei administrației publice locale, 13.000 de bugetari își vor pierde locul de muncă, ulterior, președintele interimar al social-democraților, Sorin Grindeanu a negat această variantă.

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat, la Cluj-Napoca, faptul că, în România există mai mult de 700 de Unități Administrativ-Teritoriale (UAT) unde nu ar fi nevoie de reducere de personal în contextul reformei administrației locale.