Prefectul Maria Forna a anunțat câte posturi ar urma să fie reduse în județul Cluj, odată cu reforma administrației publice și care sunt variantele pentru primării.
Reforma administrativă poate însemna o eficientizare a administrației locale și o reorganizare teritorială de impact. Va avea Clujul un singur municipiu?
Așa-numita reformă administrativă promovată de Guvernul Bolojan produce efecte absurde în teritoriu: la Cluj, după tăierea a 30% din posturi, Consiliul Județean are dreptul la 440 de angajați. Instituția are deja cu 100 de angajați mai puțin. „Statul zice să «strângem cureaua», numai că, cureaua e la noi și pantalonii la ei”, spune Alin Tișe.
Radu Rațiu, vicepreședintele Consiliului Județean Cluj a afirmat în cadrul Conferinței PSC Transilvania că România se confruntă cu o necesitate urgentă a unei reforme administrative la nivelul mediului rural având în vedere evoluțiile demografice și economice.
Guvernul a aprobat, în ședința extraordinară de joi seara, proiectul de buget pentru anul 2026, care urmează să ajungă vineri în Parlament pentru dezbatere și aprobare.
Disputele din Coaliție blochează adoptarea bugetului de stat. În contextul în care proiectul de buget abia urmează să fie votat de Guvern în perioada următoare, Clujul ar putea avea votat un buget coerent pentru 2026 în primăvara acestui an, cel mai probabil în luna mai. „Toate proiectele depind de asta”, spune viceprimarul Dan Tarcea.
Reducerile de posturi din administrație și, implicit, a cheltuielilor, se aplică cu aceeași măsură dincolo de numărul de locuitori. „Era potrivit să existe un prag intermediar. Este o măsură puțin nedreaptă față de administrațiile mari”, spune primarul Emil Boc.
În contextul tăierilor din administrație, promovate de Guvernul Bolojan, unele localități nu vor fi afectate de măsurile adoptate prin ordonanță de urgență. Comuna Florești a fost amintită la București ca model de creștere a populației, situație în care numărul de polițiști locali sau al funcționarilor din administrație nu va fi afectat de reduceri.
