Greva de avertisment a vizat 1.500 de primării din România, unde aproximativ 20.000 de angajați au întrerupt lucrul, nemulțumiți de reforma administrației. La Adunarea Generală a Asociației Comunelor, președintele Emil Drăghici a spus că edilii au venit cu „81 de puncte” și a acuzat că autonomia locală este „zdrobită”.
Președintele Filialei Județene Cluj a Asociației Comunelor din România, Radu Abrudan, îi cere premierului Ilie Bolojan să se consulte cu oamenii din administrație în cazul reformei anunțate. „S-au încasat puțini bani pentru că oamenii nu știu ce va fi cu taxele și impozitele locale”, spune primarul comunei Ciucea.
Discuții aprinse între reprezentanții Guvernului și partenerii sociali. Bolojan vrea adoptarea simultană a reformei administrative și proiectului de „relansare economică”, în timp ce sindicaliștii se opun și amenință cu proteste.
Decizia premierului Ilie Bolojan de a cere un vot de încredere în Biroul Politic Naţional al PNL reprezintă un demers „absolut normal”, spune Mircea Abrudean. În același timp, președintele Senatului recomandă PSD să iasă din logica campaniei electorale.
În contextul reformei din administrația locală, anunțată în repetate rânduri de Guvern, salariile angajaților din Primăria Cluj-Napoca nu vor fi majorate la începutul anului 2026, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.
Ilie Bolojan a declarat, vineri, că reforma administrației nu înseamnă doar reducerea unor cheltuieli de personal, ci și creșterea capacității administrației locale. „Reducerea cheltuielilor s-a transformat în ideea că vor fi reduse cu 10% toate salariile. Nu are nicio legătură cu realitatea”, spune premierul.
Consiliul Județean poate pierde câteva zeci de angajați în urma reformei administrative. Unele servicii vitale, precum Salvamont, ar putea fi de asemenea afectate. „Nu avem un aparat administrativ stufos, deci nu stăm rău. Dar reforma în țară trebuie făcută”, spune Radu Rațiu, vicepreședintele Consiliului Județean Cluj.
