România se găsește pe penultimul loc în UE la alfabetizarea media, iar lipsa educației reprezintă unul dintre factorii esențiali ce contribuie la vulnerabilizarea populației în fața teoriilor conspiraționiste.
Dezvoltarea unei economii competitive cu infrastructură modernă și realizarea unui cadru european pentru securizarea spațiului digital sunt câteva dintre temele abordate de deputatul Ovidiu Cîmpean (PNL Cluj) cu reprezentanții europeni. „România contează atunci când are idei clare și curajul să le spună”, semnalează parlamentarul clujean.
Potrivit unui raport publicat de Consiliul Europei, România se confruntă cu o creșetere a discursului de incitare la ură care pare să vizeze predominant romii, persoanele LGBTI și migranții.
Partidele politice au investit milioane de lei în publicitatea politică online în contextul alegerilor prezidențiale. Noile reglementări UE privind publicitatea politică în social media ar putea avea efecte negative în privința transparenței finanțarii.
Într-o lume hiperconectată, dezinformarea se răspândește rapid prin rețelele sociale și platformele online, afectând percepțiile și deciziile cetățenilor.
România a fost, încă din 2019, ținta unui război hibrid dus de Rusia. „O companie cu legături în Rusia a operat în România după modelul Cambridge Analytica”, spune procurorul general, Alex Florența.
România a fost ținta unui atac hibrid al Federației Ruse, mai ales în conextul alegerilor din 2024, iar campaniile finanțate de Kremlin pe rețelele sociale, susținute de inteligența artificală, continuă să manipuleze opinia publică prin intermediul tehnicilor perfide de propagandă.
Consiliul Naţional al Audiovizualului pregăteşte o solicitare către preşedintele Nicuşor Dan pentru ca educaţia media să fie introdusă în strategia privind securitatea naţională.
