Actualitate
Consiliul Europei avertizează asupra creșterii discursului de incitare la ură în România și recomandă un sistem național de monitorizare a incidentelor rasiste și anti-LGBT în școli
Potrivit unui raport publicat de Consiliul Europei, România se confruntă cu o creșetere a discursului de incitare la ură care pare să vizeze predominant romii, persoanele LGBTI și migranții.
Consiliul Europei avertizează asupra creșterii discursului de incitare la ură în România|Foto: pexels.com
Comisia Europeană împotriva Rasismului și a Intoleranței (ECRI) recomandă României, într-un raport publicat joi, să pună în aplicare un sistem național de monitorizare a incidentelor rasiste și anti-LGBT în școli și să colecteze date defalcate pe gen privind astfel de incidente, inclusiv cu privire la motivele hărțuirii.
Deși raportul comisiei anti-rasism a Comisiei Europene semnalează că au fost înregistrate progrese în promovarea educației incluzive și în stabilirea unei proceduri pentru gestionarea cazurilor de violență școlară, inclusiv a hărțuirii fizice și cibernetice, datele prezentate prezintă o situație îngrijorătoare pentru România.
Consiliul Europei avertizează asupra creșterii discursului de incitare la ură în România și recomandă un sistem național de monitorizare a incidentelor rasiste și anti-LGBT în școli
În ceea ce privește discursul de incitare la ură despre care nu s-a considerat că a atins nivelul de severitate necesar pentru a se angaja răspunderea penală, între 2019 și 2023, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a emis 90 de decizii prin care a sancționat contravențional discursul de incitare la ură în temeiul articolelor 2 alin. 1 și 15 din OG 137/2000.65.
CITEȘTE ȘI:
Raportul Elie Wiesel: antisemitismul s-a intensificat în România
De asemenea, între 2019 și 2024, Consiliul Național al Audiovizualului a emis sancțiuni, în mare parte avertismente și amenzi, în 57 de cazuri în temeiul articolului 47 din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual.
„Constatările efectuate în timpul vizitei în România indică o creștere a discursului de incitare la ură, care pare să vizeze predominant romii, persoanele LGBTI, evreii și identitatea evreiască, etnicii maghiari și migranții. Mai precis, discursul de incitare la ură, conform relatărilor, este prezent în discursul politic (inclusiv în timpul campaniilor electorale), în mass-media și online, în special pe platformele de socializare și în secțiunile de comentarii ale presei online”, se arată în raportul citat.
În ceea ce privește în special discursul de ură online, în timpul vizitei a reieșit că articolele din mass-media sunt adesea întâmpinate cu comentarii de ură din partea unor terți, postate pe site-urile web ale ziarelor tradiționale sau ale publicațiilor online, precum și pe platformele de socializare, despre care se spune că persistă în absența unei moderări adecvate a conținutului.
„Multe incidente de discurs de ură au loc în timpul competițiilor sportive. Majoritatea acestora se referă la cazuri de fani ai fotbalului care au afișat și au scandat mesaje antiromi și antimaghiare, precum și la afișarea de simboluri și mesaje antisemite și fasciste în timpul meciurilor de fotbal”, arată raportul ECRI.
CE cere măsuri în cazul discursului instigator la ură în Parlament
În ceea ce privește autoreglementarea în sfera politică și în mass-media, ECRI regretă că, în pofida recomandărilor sale anterioare și a angajamentului Senatului de a modifica regulile de conduită pentru membrii Parlamentului în scopul introducerii unor sancțiuni pentru discursul instigator la ură88, acest lucru nu s-a realizat încă.
ECRI recomandă ca personalitățile publice, cum ar fi funcționarii publici de înalt nivel, politicienii și liderii religioși, economici și comunitari, să fie încurajate insistent să adopte o poziție promptă, fermă și publică împotriva exprimării discursurilor de ură rasiste și LGBTI-fobe și să reacționeze la orice astfel de exprimare cu mesaje puternice de combatere a discursului de ură și cu discursuri alternative, și să promoveze înțelegerea între comunități, inclusiv prin exprimarea solidarității cu cei vizați de discursul de incitare la ură.
„Organismele alese și partidele politice ar trebui să adopte coduri de conduită adecvate care să interzică utilizarea discursului de incitare la ură, să solicite membrilor și susținătorilor acestora să se abțină de la implicarea în acesta, susținerea sau diseminarea acestuia și să prevadă sancțiuni”, notează raportul.
În acest sens, ECRI face trimitere la Recomandarea sa de politică generală nr. 15 privind combaterea discursului de incitare la ură, Recomandarea CM/REC (2022)16 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privind combaterea discursului de incitare la ură, precum și la Carta partidelor politice europene pentru o societate nerasistă și incluzivă, aprobată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei prin Rezoluția sa 2443 (2022).
Violența motivată de ură
ECRI notează că sunt raportate în continuare atacuri violente împotriva romilor și persoanelor LGBTI, precum și incidente de vandalism asupra mormintelor, sinagogilor și monumentelor evreiești dedicate victimelor Holocaustului. Au fost raportate, de asemenea, incidente de vandalism asupra unor indicatoare toponimice bilingve (română și maghiară) și câteva cazuri izolate de violență împotriva etnicilor maghiari
CITEȘTE ȘI:
Plăcuța bilingvă de la ieșirea din Cluj-Napoca, VANDALIZATĂ! Denumirea în limba maghiară, acoperită cu vopsea
Raportul subliniază că numărul cazurilor de infracțiune motivată de ură (inclusiv discursul de ură de natură penală) continuă să fie subraportat.
„ECRI observă că potențialele victime încă nu au încredere în disponibilitatea sau capacitatea autorităților competente de a investiga astfel de cazuri în mod eficient”, se arată în raportul Comisiei Europene împotriva Rasismului și a Intoleranței (ECRI).
De asemenea, anchetele legate de infracțiunile motivate de ură nu sunt prompte, activitățile de investigare sunt efectuate la intervale nerezonabil de lungi, iar infracțiunile motivate de ură nu sunt sancționate de instanțele de judecată și, în cazul în care sunt, sancțiunile nu sunt suficient de descurajatoare pentru a preveni recidiva, precizează sursa citată.
De exemplu, doar șapte cazuri au fost sancționate în temeiul articolului 369 din Codul Penal și al OUG 31/2002. În acest context, ECRI reamintește că infracțiunile motivate de ură reprezintă infracțiuni grave care aduc atingere siguranței victimelor individuale, afectează comunitățile acestora și este în detrimentul societății în ansamblu. Prin urmare, este necesară impunerea și punerea în aplicare a unor răspunsuri penale adecvate.
Recomandări pentru România: cadru legal coerent pentru recunoașterea juridică a genului
ECRI recomandă, de asemenea, ca autoritățile române să elaboreze, în următorii doi ani, un cadru legal care să reglementeze în mod explicit condițiile și procedura pentru recunoașterea juridică a genului și să stabilească orientări clare pentru furnizarea asistenței medicale afirmative din perspectiva genului.
CITEȘTE ȘI:
România, obligată de CEDO să adopte o lege a parteneriatului civil. Cristi Danileț: „Un stat european este liber să decidă dacă acordă sau nu dreptul la căsătorie pentru persoanele de acelaşi sex”.
Recomandările sunt incluse în raportul ECRI care evaluează progresele făcute de România în cadrul său juridic și instituțional, precum și în politicile și practicile de prevenire și combatere a discursului de ură rasist și anti-LGBTI, a infracțiunilor motivate de ură și a discriminării grupurilor aflate în situații de vulnerabilitate, cum ar fi romii, persoanele LGBTI, migranții și persoanele cu antecedente migratorii.
Raportul analizează situația din România până la mijlocul lunii martie a acestui an și va evalua implementarea recomandărilor prioritare în decursul următorilor doi ani.
Recomandările vin în contextul în care raportul atrage atenția că discriminarea împotriva persoanelor LGTBI persistă, dar și că cuplurile de același sex încă nu beneficiază de nicio recunoaștere legală. Cadrul legal nu definește clar condițiile și procedurile pentru recunoașterea legală a genului și nu există ghiduri specifice pentru furnizarea de servicii medicale de afirmare a genului, mai notează ECRI.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
