Actualitate
Lipsa educației, cauza apetitului românilor pentru teoriile conspiraționiste
România se găsește pe penultimul loc în UE la alfabetizarea media, iar lipsa educației reprezintă unul dintre factorii esențiali ce contribuie la vulnerabilizarea populației în fața teoriilor conspiraționiste.
Lipsa educației, cauza apetitului românilor pentru teoriile conspiraționiste| Foto: Depositphotos.com
Potrivit celui mai recent raport privind dezinformarea, ecosistemul media românesc a dezvoltat propriile rețele și canale alternative de știri care răspândesc narațiuni anti-UE, combinate cu narațiuni pro-Kremlin, conspirații, conținut neofascist și mitologie dacică.
CITEȘTE ȘI:
Falsificarea istoriei în epoca AI. Radu Oltean: „O strategie afectivă de manipulare și război informațional”.
În ceea ce privește problemele culturale legate de drepturile LGBTQ și educația sexuală, acestea copiază adeseori narațiuni false din mass-media alternativă și marginală din SUA și Marea Britanie, potrivit raportului privind fenomenul dezinformării în România, publicat în noiembrie de disinfo.eu
Lipsa educației reprezintă una dintre condițiile ce face posibilă vulnerabilizarea populației în fața conspirațiilor, semnalează sursa citată.
Lipsa educației, cauza apetitului românilor pentru teoriile conspiraționiste
România reflectă o rezistență scăzută la dezinformare din cauza unei educației media deficitare: țara noastră se află pe penultimul loc la nivel european în ceea ce privește alfabetizarea media.
CITEȘTE ȘI:
CNA, solicitare către Nicușor Dan pentru includerea educației media în strategia de securitate. Valentin Jucan: „Este o chestiune de siguranță națională”.
Un raport din 2022 a concluzionat că „românii au internalizat narațiunile conspiraționiste globale (…) și informațiile eronate au prevalat asupra argumentelor prezentate de comunitatea științifică sau de autorități”. De asemenea, sunt semnalate probleme semnificative în peisajul media: un raport realizat de Reporteri fără Frontiere evidențiază probleme legate de finanțarea mass-media și de presiunile exercitate de proprietari asupra deciziilor editoriale.
Conform sursei citate, autoritățile române nu au reușit până în prezent să implementeze eficient un set de măsuri de combatere a fenomenului dezinformării. Deși există o strategie națională pentru comunicare strategică și contracararea dezinformării, implementarea acesteia este deficitară.
În ultimul an, unele instituții responsabile precum ANCOM și CNA au asumat un rol mai activ, dar unele inițiative au fost criticate pentru caracterul confuz și lipsa de transparență.
„Suveraniștii”, principalii promotori ai dezinformărrii în spațiul românesc
„Mișcarea «suveranistă», care reprezintă un liant pentru naționalism, populism și abordarea conspiraționistă, este principala forță din spatele dezinformării”, arată raportul disinfo.eu
Mișcarea include jurnaliști și mass-media, influenceri de pe rețelele sociale, politicieni și alte personalități publice, precum personalități religioase și culturale. În contextul propagării narațiunilor false, suveraniștii au devenit o forță politică semnificativă, partidele care se autodescriu drept suveraniste au revendicat circa 35% din locurile din Parlamentul României.
CITEȘTE ȘI:
Planul Moscovei pentru România: finala prezidențială și 30% din Parlament. Serviciile secrete rusești au mizat pe „suveraniștii” Șoșoacă și Georgescu în alegerile prezidențiale de anul trecut.
Deși România nu are o relație culturală, istorică sau economică puternică cu Rusia, dezinformarea pe filiera rusească își demonstrează eficiența, prin camuflarea de către intermediari și mobilizarea vechilor legături comuniste.
În plus, narativele rusești sunt răspândite de partide și mișcări politice, ONG-uri, grupuri de reflecție, personalități religioase, foști și actuali jurnaliști, influenceri și personalități din domeniul cultural sau academic, notează studiul citat.
Astfel, în contextul anulării alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, ca urmare a deciziei CCR, motivată de interferența Rusiei în favoarea candidatului Călin Georgescu, teoriile conspiraționiste au fost propagate pe scară largă, iar în spațiul public au fost vehiculate dezinformări cu privire la o „lovitură de stat” orchestrată din exterior.
În același timp, raportul privind fenomenul dezinformării relevă și câteva aspecte pozitive, legate de un sector media independent puternic care, deși nu beneficiază de aceeași vizibilitate și finanțare ca mass-media mainstream, a devenit foarte relevant datorită investigațiilor sale privind dezinformarea și teoriile conspiraționiste.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
Foto: Depositphotos.com
CITEȘTE ȘI:
