Actualitate
Cu un război la graniță, românii sunt tot mai îngrjiorați de vulnerabilizarea țării în plan extern: 48% susțin prioritizarea intereselor naționale de securitate, chiar și în situația unor diferențe față de pozițiile UE
Aproape 70% dintre români percep statul ca fiind vulnerabil la amenințările externe. Nevoia unei politici naționale de securitate, chiar și diferită față de cea a aliaților europeni și occidentali, este susținută de aproape jumătate dintre români.
Românii, îngrjiorați de vulnerabilizarea țării în plan extern: 48% susțin prioritizarea intereselor naționale de securitate, chiar și în situația unor diferențe față de pozițiile UE|Foto: monitorulcj.ro
Într-o perioadă de tensiune geopolitică prelungită pentru Europa, în care războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă să redefinească arhitectura de securitate regională, dezbaterea europeană este marcată de teme precum consolidarea apărării comune, reziliența infrastructurilor critice, combaterea dezinformării și autonomia strategică.
CITEȘTE ȘI:
Tot mai puțini români cred că Rusia este vinovată pentru declanșarea războiului din Ucraina
La nivel global, repoziționarea Statelor Unite, ascensiunea Chinei și fragmentarea ordinii internaționale alimentează percepția unei lumi mai instabile și mai puțin previzibile.
Cu un război la graniță, românii sunt tot mai îngrjiorați de vulnerabilizarea țării în plan extern: 48% susțin prioritizarea intereselor naționale de securitate, chiar și în situația unor diferențe față de pozițiile UE
În acest cadru, sondajul IRES analizează modul în care românii evaluează amenințările la adresa securității Europei, vulnerabilitatea României, nivelul de încredere în leadership și relația dintre consumul informațional și percepția asupra riscurilor globale.
10 date-cheie din sondaj
*46% dintre români consideră că Europa este, în prezent, nesigură din perspectiva protecției granițelor și a cetățenilor săi.
*68% percep România ca fiind vulnerabilă la amenințările externe care afectează continentul.
*79% cred că nivelul amenințărilor globale a crescut în ultimii cinci ani.
*Războiul din proximitatea Uniunii Europene este identificat drept principala amenințare la adresa securității Europei (34%).
*22% indică dezinformarea și manipularea online drept principala amenințare pentru securitatea europeană.
*51% consideră instabilitatea economică o amenințare foarte gravă.
*53% afirmă că războiul din vecinătatea UE afectează direct România.
*Doar 26% au încredere ridicată în liderii europeni pentru gestionarea crizelor, iar doar 15% în liderii români.
*48% susțin că România ar trebui să își prioritizeze interesele naționale de securitate, chiar și în situația unor diferențe față de pozițiile UE sau ale aliaților occidentali.
*63% sunt de acord că Rusia desfășoară constant campanii de manipulare informațională împotriva Europei.
Perioadă vulnerabilă pentru Europa
Sondajul IRES relevă o societate care percepe intensificarea riscurilor externe și fragilizarea mediului internațional, dar care trăiește această insecuritate mai ales la nivel sistemic, nu personal.
CITEȘTE ȘI:
Așteptările românilor în 2026: Creșterea veniturilor și încheierea războiului din Ucraina, printre cele mai acute probleme
Românii consideră că Europa traversează un moment de vulnerabilitate: aproape jumătate o percep ca fiind nesigură, iar două treimi cred că România este expusă amenințărilor externe.
Lipsa de securitate, alimentată de instabilitatea economică și dezinformarea online
Războiul din proximitatea Uniunii Europene rămâne principala sursă de îngrijorare, însă tabloul insecurității este mai larg: instabilitatea economică, atacurile cibernetice și, mai ales, dezinformarea și manipularea online sunt percepute drept riscuri structurale majore.
Sentiment difuz de insecuritate colectivă
Un element central al studiului este diferența dintre percepția macro și experiența individuală. Majoritatea românilor consideră că amenințările la nivel global și european au crescut în ultimii ani, însă doar o minoritate afirmă că propria siguranță personală s-a deteriorat. Această disjuncție alimentează un sentiment difuz de insecuritate colectivă, fără a produce neapărat panică individuală.
Deficit de încredere în leadership-ul politic
În plan politic, rezultatele indică un deficit clar de încredere în leadership, mai pronunțat la nivel intern decât la nivel european.
CITEȘTE ȘI:
Încrederea românilor în justiție și politicieni, la pământ: cum se explică deficitul structural de credibilitate?
În același timp, opțiunea strategică dominantă nu este ruptura față de alianțele occidentale, ci o formulă pragmatică de prioritizare a interesului național într-un context perceput ca instabil și imprevizibil.
Dezinformarea, o amenințare majoră
Dimensiunea informațională a securității este una dintre cele mai relevante concluzii ale studiului. Dezinformarea este percepută ca amenințare majoră, iar expunerea la narațiuni controversate este foarte ridicată.
O parte semnificativă a populației consideră plauzibile mesaje care pun sub semnul întrebării legitimitatea acțiunilor Occidentului sau natura informațiilor despre războiul din Ucraina. În paralel, comportamentele de verificare a informațiilor sunt moderate, iar expunerea la conținut politic recomandat algoritmic este frecventă.
În ansamblu, românii percep creșterea riscurilor externe, manifestă un nivel redus de încredere instituțională și sunt expuși intens competiției narative din spațiul informațional.
„Totuși, reacțiile individuale sunt în mare parte prudente și adaptative, de la reducerea cheltuielilor și creșterea atenției față de informații până la verificarea mai atentă a conținutului online, fără consecințe majore asupra rezilienței structurale în fața amenințărilor. Consolidarea securității nu ține exclusiv de politici publice sau de instrumente strategice, ci și de refacerea unui spațiu comun de încredere - în instituții, în lideri și în capacitatea societății de a gestiona democratic conflictul și divergența”, potrivit sondajului IRES.
Sondajul IRES a fost realizat pe un eșantionde 848 respondenți, 18+.
Tipul eșantionului: simplu, aleatoriu, reprezentativ pentru populația adultă, neinstituționalizată din România. Datele au fost ponderate pentru a reproduce structura populației în funcție de sex, vârstă, educație, mediu de rezidență și regiuni istorice, conform celor mai recente date disponibile la Institutul Național de Statistică.
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 3,43%
Metoda de culegere a datelor: Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)
Perioada realizării anchetei: 26 ianuarie - 4 februarie 2026
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
