În condițiile în care procesul de consolidare fiscală „avansează lent”, economiștii UBB avertizează asupra urgenței implementării reformelor reale pentru dinamizarea economiei. „Eforturile trebuie concentrate pe trei direcții: cheltuieli, venituri și economia reală”, transmit specialiștii Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (UBB).
Comisia Europeană a suspendat, marți, procedura de deficit excesiv pentru România și alte state europene. Astfel, temporar, România nu mai riscă pierderea de fonduri europene din cauza deficitului.
Analiștii avertizează asupra climatului economic instabil, cu o creștere de doar 0,6% din PIB până la finalul anului, în timp ce euro va ajunge la 5,14 în următoarele șase luni.
Deputatul Remus Lăpușan subliniază importanța strategică a pieței de capital în contextul transformărilor economice și tehnologice ale României, insistând asupra nevoii de a consolida această piață ca instrument de finanțare pentru dezvoltarea durabilă și inovare.
Comisia Europeană a redus la 0,7%, de la 1,4% în primăvară, estimările privind creșterea economiei românești în acest an, și a avertizat că deficitul guvernamental va rămâne la un nivel ridicat, de 8,4% din PIB în 2025 și 6,2% din PIB în 2026.
România, alături de alte trei state europene, a avut un declin al PIB-ului în trimestrul trei din 2025, în timp ce în Uniunea Europeană produsul intern brut a crescut cu 0,3%, iar în zona euro cu 0,2%.
Fondul Monetar Internațional solicită României reforme structurale ambițioase pentru a sprijini creșterea economică, a restabili sustenabilitatea fiscală și a proteja stabilitatea financiară. FMI estimează o creștere modestă a PIB-ului de doar 1% în 2025 și 1,4% în 2026.
