Economie
Anul 2025, între două „ordonanțe trenuleț”. Retrospectiva economică realizată de economiștii UBB.
Anul 2025 a fost marcat de o serie de evenimente importante în plan economic, care s-au înscris între două „ordonanțe trenuleț”. Efectele măsurilor fiscale pentru reducerea deficitului bugetar vor fi resimțite în 2026.
Anul 2025, între două „ordonanțe trenuleț”.|Foto: monitorulcj.ro
România a început anul 2025 sub auspiciile unor măsuri dure de austeritate, impuse la finalul anului trecut de Guvernul Ciolacu prin intermediul unei „ordonanțe-trenuleț”
CITEȘTE ȘI:
„Ordonanța-trenuleț”, adoptată luni de Guvernul Ciolacu 2. Măsurile de austeritate, impact de 133 miliarde lei.
Iar anul 2025 se încheie cu o altă „ordonanță-trenuleț”, promovată de Guvernul Bolojan.
Anul 2025, între două „ordonanțe trenuleț”. Retrospectiva economică, realizată de economiștii UBB.
Economiștii Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (UBB) din cadrul proiectului Romanian Economic Monitor au realizat o radioagrafie a principalelor evenimente economice care au marcat anul în curs.
CITEȘTE ȘI:
Avertismentul economiștilor UBB: „Guvernul trebuie să inițieze reforme sistemice, inclusiv pentru pensiile speciale”. Deficit estimat la 8,4% din PIB în 2025.
Astfel, într-un an electoral marcat de provocările unui deficit bugetar ridicat și de efectele primului pachet de măsuri fiscale, România a înregistrat o serie de evenimente cu impact economic important chiar dacă creșterea PIB-ului a fost una modestă, se arată în mesajul publicat pe pagina de Facebook de cercetătorii de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a Universității Babeș-Bolyai.
Principalele evenimente economice ale anului 2025, între două „ordonanțe-trenuleț”:
*Ianuarie – Ordonanța „trenuleț”: înghețare salarii și pensii, blocarea angajarăilor la stat, eliminarea facilității fiscale în IT, creștere impozit pe dividende
*Februarie – Parlamentul adoptă un proiect de buget optimist pentru 2025 cu o țintă de deficit de 7% din PIB
*Martie – Moment istoric: 100 de miliarde de euro fonduri europene primite. UE prezintă planul ReArm pentru creșterea cheltuielilor de apărare.
*Aprilie – Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către administrația Trump. UE primește o suspendare temporară a tarifelor.
*Mai – Nivel record al cursului euro pe fondul incertitudinii politice. Rezultatele alegerilor prezidențiale temperează situația economică.
*Iunie – Ultimele semnale de la CE și agențiile de rating: este nevoie de un nou pachet fiscal. Guvernul dezbate noile măsuri.
*Iulie – Guvernul adoptă primul pachet de măsuri fiscale care include majorarea cotelor TVA
*August – Primul pachet fiscal intră în vigoare. România evită retrogradarea ratingului de țară la „junk”.
*Septembrie – Se publică inflația anuală record din august – 9,9%. Noua țintă de deficit bugetar de 8,4 convenită cu CE.
*Octombrie – Guvernul adoptă rectificarea bugetară cu o țintă de creștere economică de doar 0,6% în anul 2025
*Noiembrie – Apare legea privind majorarea semnificativă a impozitelor locale care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026.
*Decembrie – Guvernul adoptă o nouă ordonanță „trenuleț”: înghețare pensii, creștere salariu minim de la 1 iulie 2026, reducere/eliminare a unor impozite.
CITEȘTE ȘI:
Situația economică a țării, principalul factor de stres al românilor în 2025: peste 60% apreciază reformele guvernamentale drept inechitabile și cred că statul ar fi trebuit să reducă cheltuielile înainte de a crește taxele
În noiembrie, Comisia Europeană a redus la 0,7%, de la 1,4% în primăvară, estimările privind creșterea economiei românești în acest an, și a avertizat că deficitul guvernamental va rămâne la un nivel ridicat, de 8,4% din PIB în 2025 și 6,2% din PIB în 2026.
Și Fondul Monetar Internațional a solicitat României reforme structurale ambițioase pentru a sprijini creșterea economică, pentru a restabili sustenabilitatea fiscală și a proteja stabilitatea financiară. FMI estimează o creștere modestă a PIB-ului de doar 1% în 2025 și 1,4% în 2026.
Peste 60% dintre români cred că statul ar fi trebuit să reducă cheltuielile înainte de a crește taxele
Sondajul naţional „Românii în anul 2025”, realizat de IRES, arată că direcţia ţării şi calitatea guvernării sunt evaluate negativ.
Datele sondajului, publicat luni de IRES, conturează imaginea unui an dificil pentru societatea românească, marcat de insecuritate economică, polarizare politică și socială și scăderea încrederii în instituții. Deși mulți români reușesc să își gestioneze viața personală și familială, percepția asupra direcției generale a țării este profund negativă.
Economia rămâne principala sursă de stres a românilor, iar politicile publice sunt evaluate critic nu doar pentru efectele lor, ci mai ales pentru lipsa de transparență, echitate și comunicare.
Reforme acceptate, dar cu impact negativ resimțit
Reformele promovate de guvern legate de administrația publică și reducerea cheltuielilor bugetare sunt evaluate preponderent ca fiind ineficiente.
În privința reformelor pentru reducerea deficitului bugetar, există un consens larg că statul ar fi trebuit să reducă cheltuielile înainte de a crește taxele pentru celelalte categorii de contribuabili (78%), iar peste jumătate (58%) dintre participanții la sondaj cred că reformele nu sunt echitabil distribuite între populație, mediul privat și stat.
În același timp, însă, două treimi (67%) dintre cei chestionați sunt de acord că reformele adoptate sunt importante pentru sănătatea economiei României pe termen lung, iar peste jumătate (59%) cred că direcția reformelor adoptate este potrivită și necesară pentru stabilitatea economică a țării. Ușor incertă este evaluarea modului în care au fost comunicate motivele pentru care sunt necesare aceste reforme: 54% sunt de acord (total sau parțial), în timp ce 44% sunt în dezacord.
Impactul reformelor asupra nivelului propriu de trai este perceput ca fiind negativ de aproximativ (53%) jumătate dintre respondenți, 18% declară că au resimțit un impact pozitiv, iar mai bine de un sfert spun că nu au resimțit niciun fel de efecte – nici pozitive, nici negative.
De altfel, încrederea în clasa politică rămâne scăzută. Astfel, politicienii rămân pe ultimul loc în topul încrederii, în scădere continuă: 10% în 2023 şi 2024, 8% în 2025.
Datele sondajului IRES au fost culese în perioada 4-17 decembrie 2025, prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing), pe un eșantion de 1.012 respondenți 18+, cu o reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ±3,1%.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
