România a intrat în recesiune tehnică în condițiile în care Produsul Intern Brut a scăzut două trimestre consecutiv. Premierul Ilie Bolojan a reacționat public printr-un mesaj în care vobește despre costuri „inevitabile” care vor „duce, în final, la o economice solidă”.

Dificultățile economice și modificările fiscale au avut un impact negativ asupra pieței construcțiilor din Cluj. Astfel, în mediul rural numărul clădirilor rezidențiale autorizate a scăzut semnificativ, iar piața a înregistrat în 2025 o scădere de 10% față de anul precedent.

Economia a beneficiat de o creștere de 1,2%-1,3% în urma fondurilor PNRR. Potrivit BNR, statul trebuie să mizeze în continuare pe o mai bună absorbție a banilor europeni.

Efectele tăierilor și taxelor aplicate de Guvernul Bolojan vor fi resimțite în timp, astfel că economiștii UBB estimează în acest an o creștere economică modestă, similară celei din 2025.

Din cauza politicilor fiscale din ultimii ani, aderarea României la zona euro rămâne un obiectiv tot mai îndepărtat.

Banca Mondială a revizuit în scădere avansul economic al României.

Anul 2025 a fost marcat de o serie de evenimente importante în plan economic, care s-au înscris între două „ordonanțe trenuleț”. Efectele măsurilor fiscale pentru reducerea deficitului bugetar vor fi resimțite în 2026.

Riscuri semnificative pentru economia României. BNR avertizează cu privire la presiunea ridicată asupra stabilității financiare din cauza deficitelor în creștere.