În prezent, Primăria Cluj-Napoca se află în termenul legal de preaviz în vederea denunțării unilaterale a contractului pentru centura metropolitană. În acest context, administrația locală oferă asigurări că proiectul centurii va continua „indiferent de disputele juridice existente”.
„Legea Vexler”, care vizează combaterea antisemitismului și xenofobiei, vine cu o serie de provocări pentru Cluj după ce o asociație a cerut schimbarea numelui Bibliotecii Județene „Octavian Goga” și a străzii Radu Gyr.
Bolojan cere reforme și pune piciorul în prag. Totuși, ordonanța care vine cu tăieri în administrație poate aduce anumite pârghii pentru primării și o mai bună colectare la buget. „În mod clar, măsurile nu sunt populare, nu au efect imediat, dar în timp situația se poate îndrepta”, spune Radu Abrudan, președintele filialei județene Cluj a Asociației Comunelor din România.
O casă evreiască de la începutul secolului trecut a fost demontată de la Cămârzana și adusă în Parcul Etnografic „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca. Proiectul aparține artistului Belu Făinaru.
O bibliotecă publică în Florești, care ar funcționa ca un veritabil centru educațional și comunitar, poate contribui la creșterea performanței școlare și la reducerea inegalităților de acces la educație. Părinții de la Liceul „Dumitru Tăuțan” cer includerea proiectului în bugetul local pe 2026.
„Când opoziția nu are soluții, produce zgomot. Când nu are competență, inventează scandal”, arată liberalii clujeni de ce nu au reușit consilierii opoziției să convoace o ședință de Consiliu Local la Cluj-Napoca.
Dezvoltarea comunei Apahida a cunoscut un regres accentuat sub fosta administrație, motiv pentru care derularea de noi proiecte și transformarea comunei într-un actor relevant la nivel metropolitan a solicitat eforturi susținute.
PNL demască inconsistența abordării USR în problema proiectelor majore ale Clujului. „Nu poți doar să critici un proiect. Iar dacă îl susții, spune clar ce faci pentru clujeni”, transmite consilierul local Florin Gliga.
