Social
Mărturii șocante și interese economice la dezbaterea despre jocurile de noroc din Cluj-Napoca. „La 13 ani mi s-a permis să intru într-un cazino.”
După o dezbatere intensă cu opinii împărțite, tema interzicerii jocurilor de noroc în Cluj-Napoca a adus la aceeași masă cetățeni, reprezentanți ai autorităților și ai industriei.
Dezbatere publică la Centrul de Tineret din Cluj-Napoca pe tema interzicerii jocurilor de noroc, cu participarea autorităților, specialiștilor și cetățenilor | Foto: monitorulcj.ro
Evenimentul organizat de Primărie a scos la iveală atât îngrijorările legate de impactul social al acestor activități, cât și argumentele economice invocate de operatori.
Discuțiile, desfășurate joi seara la Centrul de Tineret, au evidențiat nevoia unei decizii echilibrate, în condițiile în care fenomenul jocurilor de noroc rămâne unul controversat în rândul comunității clujene.
La dezbatere au fost prezenți primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, viceprimarul Dan Tarcea, inspectorul-șef al Inspectoratului de Poliție Județean Cluj, Radu Adrian Moșuțan, alături de reprezentanți ai Consiliului Local, ai Centrului de Sănătate Mintală, precum și ai industriei jocurilor de noroc.
În cadrul dezbaterii publice organizate la Centrul de Tineret din Cluj-Napoca pe tema reglementării jocurilor de noroc, primarul Emil Boc a subliniat necesitatea găsirii unui echilibru între libertatea individuală și protejarea comunității, insistând în special asupra impactului asupra tinerilor și persoanelor vulnerabile.
„Păcănelele, activitatea Loteriei Române, casele de pariuri și pokerul – acestea sunt activitățile pe care trebuie să le reglementăm.”, a declarat Emil Boc.
Emil Boc: „Nu susțin interzicerea totală, ci protecția tinerilor”
„Nu suntem noi împotriva voastră și nici voi împotriva noastră. Cu toții suntem în aceeași barcă, în acest oraș în care încercăm să construim o comunitate puternică și închegată. Prioritatea mea absolută este protecția tinerilor. A doua este descurajarea, în rândul adulților, a folosirii nesăbuite a jocurilor de noroc, care poate duce la tragedii.
În al treilea rând, ca formație liberală, nu sunt adeptul interzicerii totale. Dacă un adult conștient, cu banii lui, în mod rațional, dorește să cheltuie anumite sume, nu aș avea o problemă, atât timp cât acest lucru se întâmplă într-un cadru care nu influențează tinerii și nu afectează comunitatea, în spații strict delimitate și bine reglementate, ca expresie a voinței sale personale. Libertatea mea se oprește acolo unde începe libertatea celorlalți. Nu am fost niciodată adeptul interdicțiilor totale.
Viziunea mea este una de protecție totală a tineretului și a persoanelor vulnerabile. Din punctul meu de vedere, cele mai nocive sunt aparatele de tip slot machine”, a declarat Emil Boc.
În municipiul Cluj-Napoca există 831 de aparate de tip slot machine, 17 aparate de tip ruletă, iar în cadrul Loteriei Române funcționează 42 de VLT-uri.
CITEȘTE ȘI:
Generația 10–14 ani: alcool, fumat, jocuri de noroc și dependență digitală
Mărturii cutremurătoare ale dependenților de jocuri de noroc
Primele intervenții din cadrul dezbaterii au aparținut unor cetățeni care au vorbit deschis despre experiența lor cu dependența de jocuri de noroc, oferind mărturii directe despre impactul pe care acest fenomen îl are asupra vieții personale și familiale. Relatările lor au adus în prim-plan consecințele reale ale acestui tip de adicție și au dat tonul unei discuții încărcate de emoție și responsabilitate.
„Sunt cetățean al municipiului Cluj-Napoca, iar astăzi vin în fața dumneavoastră atât ca viitor specialist în sănătate mintală, cât și ca persoană dependentă de jocuri de noroc. În momentele dificile, acest comportament devine un refugiu într-o lume căreia nu pot sau nu știu să îi fac față. Dependența poate ajunge în viața oricui, chiar și a unui copil cu părinți exemplari.
Aș face o analogie: dacă ești diabetic, nu ții prăjituri pe masă, pentru că, la un moment dat, te pot ucide. În ambele situații vorbim despre condiții cronice. Mi-aș dori ca accesul la aceste săli să fie restricționat drastic”, a declarat acesta.
„Sunt dependent de jocuri de noroc de 15 ani. Am început să joc de la vârsta de 13 ani și nu a contat dacă era vorba despre cazinouri, sloturi sau pariuri – toate sunt, în esență, același lucru. Cea mai mare problemă este că, la 13 ani, mi s-a permis să intru într-un cazino.
Timp de 15 ani nu am ieșit, psihic, din acel mediu. În momentul în care am venit la Cluj, la facultate, s-a produs un adevărat dezastru. Mi-am distrus viața pe toate planurile: nu am mai avut relații sociale, nu am reușit să termin facultatea, iar tot ceea ce făceam era să mă gândesc de unde pot face rost de bani ca să joc”, a declarat un alt cetățean.
Pokerul, „joc de socializare”
Ulterior, au luat cuvântul reprezentanții Players Poker Club, care au subliniat specificul activității lor: „De 27 de ani activăm în acest domeniu, iar programul nostru este de la ora 18:00 până dimineața, la ora 06:00. În toate jocurile de noroc există o casă și un jucător. Pokerul este singurul domeniu în care nu există casă, fiind un joc care se desfășoară între oameni și care implică, în mod esențial, socializare”, au declarat aceștia.
CITEȘTE ȘI:
Va închide Primăria Cluj-Napoca sălile de jocuri de noroc? 88 de spații funcționează în oraș.
Autoexcluderea refuzată în practică, acuzații din partea ONG-urilor
O altă intervenție a aparținut unui reprezentant al Asociației „Împreună pentru Dependenți”, care a relatat dificultățile întâmpinate în procesul de autoexcludere. Acesta a afirmat că a mers în mai multe cazinouri din oraș pentru a solicita interzicerea accesului, însă demersul nu i-a fost acceptat, motivul invocat fiind refuzul operatorilor de a-și pierde clienții.
Dezbaterea a continuat cu intervenții din partea specialiștilor în sănătate mintală, care au atras atenția asupra faptului că dependența de jocuri de noroc este o afecțiune recunoscută, cu efecte similare altor adicții. Aceștia au subliniat că accesibilitatea ridicată și expunerea constantă la astfel de activități cresc semnificativ riscul în rândul tinerilor și al persoanelor vulnerabile, fiind necesare măsuri concrete de prevenție și intervenție.
Reprezentanții autorităților au punctat, la rândul lor, dificultățile în ceea ce privește controlul și reglementarea acestui domeniu, menționând că o eventuală decizie trebuie să țină cont atât de cadrul legal național, cât și de impactul economic asupra mediului de afaceri local. În același timp, s-a discutat despre posibilitatea limitării amplasării sălilor de jocuri de noroc în apropierea școlilor, liceelor sau a altor instituții frecventate de tineri.
S-a evidențiat și o ruptură clară între experiențele directe ale celor afectați de dependență și perspectiva operatorilor din industrie, care au pledat pentru reglementare și nu pentru interzicere. În timp ce unii participanți au cerut măsuri drastice, inclusiv eliminarea completă a acestor activități din oraș, alții au susținut necesitatea unor reguli mai stricte, dar care să permită desfășurarea controlată a jocurilor de noroc.
La final, reprezentanții administrației locale au precizat că toate opiniile exprimate în cadrul dezbaterii vor fi analizate înainte de luarea unei decizii, urmând ca aceasta să reflecte atât interesul public, cât și responsabilitatea față de comunitate.
Operatorii din industrie spun că locurile de muncă sunt în pericol
Un alt punct de vedere a fost exprimat de Adrian Ciura, reprezentant al Infinity Games, care a precizat că activează în domeniu de 36 de ani și a atras atenția asupra impactului social al unei eventuale decizii radicale. „Pot să spun că există multe dezinformări. Am venit aici să discutăm o problemă profund socială. În firmele noastre există angajați care lucrează de 25 de ani, suntem ca o mare familie. Întrebarea mea pentru toate ONG-urile este: ce facem cu acești oameni?”, a declarat acesta.
Declarația sa a adus în discuție și dimensiunea economică a fenomenului, subliniind faptul că, dincolo de impactul asupra consumatorilor, industria jocurilor de noroc susține un număr semnificativ de locuri de muncă.
Interzicerea totală ar fi discriminatorie
Ulterior, a intervenit avocatul Alexandru Gheorghe, reprezentant al Las Vegas, care a subliniat că unitatea administrativ-teritorială nu poate adopta măsuri selective sau discriminatorii, făcând referire la o eventuală poziție favorizată a Loteriei Române. Acesta a pledat pentru reglementarea activității, nu pentru interzicerea definitivă, propunând măsuri precum delimitarea clară a zonelor în care pot funcționa aceste spații, introducerea unor taxe specifice și eliminarea sălilor de jocuri de noroc din proximitatea școlilor sau de la parterul blocurilor.
Viceprimarul Dan Tarcea a subliniat, la rândul său, importanța opiniilor exprimate de specialiști, arătând că fenomenul nu poate fi eliminat complet: „Cred că trebuie să avem în vedere ceea ce au spus specialiștii. Nu cred că s-a reușit nicăieri în lume să fie eradicat un astfel de fenomen, indiferent de câte reguli au fost impuse”, a declarat acesta.
Emil Boc a încheiat dezbaterea subliniind că nu susține interzicerea totală a jocurilor de noroc, ci o abordare axată pe protecția absolută a tinerilor și a persoanelor vulnerabile.
Ce urmează după dezbatere
După încheierea dezbaterii publice, urmează etapa de analiză a tuturor punctelor de vedere exprimate, atât de cetățeni, cât și de reprezentanții instituțiilor și ai industriei. Administrația locală va centraliza propunerile și argumentele aduse în discuție, acestea urmând să stea la baza unui proiect de hotărâre.
În perioada următoare, Primăria Cluj-Napoca ar putea elabora un regulament privind funcționarea jocurilor de noroc la nivel local, care să includă măsuri concrete precum limitarea amplasării sălilor, restricții în apropierea unităților de învățământ sau introducerea unor taxe suplimentare. Proiectul va fi supus dezbaterii și votului în Consiliul Local.
Decizia finală va depinde însă și de cadrul legislativ național, întrucât autoritățile locale au competențe limitate în acest domeniu. Astfel, orice măsură adoptată va trebui să respecte legislația în vigoare, iar o eventuală interzicere totală ar putea fi dificil de implementat fără modificări la nivel central
Până la adoptarea unei hotărâri oficiale, dezbaterea rămâne un prim pas important în conturarea unei politici locale privind jocurile de noroc, iar direcția finală va reflecta echilibrul dintre presiunea socială, interesele economice și limitele legale.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
