Actualitate
Condamnați pentru omor, eliberați condiționat și ajunși din nou în dosare de crimă. Crima din Bihor și cazul Emil Gânj arată, din nou problema recidiviștilor din România
Cazul tinerei de 18 ani care a fost ucisă în județul Bihor la finalul acestei săptămâni, a readus în atenția publica una dintre cele mai mari fisuri ale sistemului penal din România: eliberarea condiționată a criminalilor cu scopul „reintegrării în societate”.
Condamnați pentru omor, eliberați condiționat și ajunși din nou în dosare de crimă / Imagine generată cu ajutorul AI
Principalul suspect în dosarul crimei din Bihor este un bărbat condamnat anterior pentru omor și tâlhărie, eliberat condiționat după executarea unei mari părți din pedeapsă. Am putea imediat să comparăm această tragedie cu cazul Emil Gânj, condamnat pentru omor, eliberat înainte de termen și căutat pentru omor, după ce și-a ucis fosta parteneră.
Având în vedere cele două dosare, putem să deschidem discuția despre modul în care statul evaluează riscul de recidivă în cazul condamnaților pentru infracțiuni grave și despre capacitatea autorităților de a preveni alte infracțiuni după eliberarea acestora.
Crima din Bihor. Bărbatul ar fi fost condamnat anterior pentru omor, iar mai apoi a fost eliberat condiționat
La finalul acestei săptămâni, o elevă de 18 ani, din județul Bihor, a fost ucisă cu sânge rece de Jozsef Zsolt Bóné, un bărbat de 39 de ani, în timp ce se afla la practică la o fermă agricolă din apropierea localității Parhida, unde bărbatul era angajat. Potrivit Adevărul.ro, bărbatului i-ar fi fost refuzate avansurile de către tânăra de 18 ani, iar acesta a început să o lovească în repetate rânduri până ce victima a rămas fără viață. Ulterior, bărbatul ar fi ascuns trupul fetei. Fata a fost găsită moartă pe un câmp din apropierea fermei unde lucra.
Primele date din anchetă au arătat că victima prezenta urme de violență în zona gâtului, iar anchetatorii au început imediat căutarea principalului suspect. După descoperirea cadavrului, suspectul a fugit, iar autoritățile au mobilizat o amplă operațiune de căutare. Polițiștii au folosit drone, câini de urmă și un elicopter pentru localizarea acestuia. Criminalul a fost găsit într-un lan de rapiță, în apropierea locului în care a fost găsită victima.
Bărbatul nu se afla la prima abatere de acest fel. În trecut, Jozsef Zsolt Bóné a fost condamnat la 20 de ani de închisoare pentru omor și tâlhărie, dar a executat doar 16 ani din pedeapsă, fiind eliberat condiționat în anul 2025. Acum, bărbatul este în arest preventiv 30 de zile și este cercetat pentru omor calificat.
Emil Gânj, încă de negăsit după un an de la crima
„Reintegrarea în societate” a lui Emil Gânj a costat o viață. La rândul său, la fel ca și în cazul menționat anterior, și Emil Gânj se află pe lista criminalilor eliberați condiționat, iar care la aproape un an de la uciderea și incendierea fostei sale partenere, este de negăsit. Emil Gânj fusese anterior condamnat pentru omor calificat și executa o pedeapsă care urma să expire în 2026. Cu toate acestea, Gânj a fost eliberat în anul 2020, adică cu 6 ani înainte de termen. Conform HotNews.ro, penitenciarul s-ar fi opus inițial eliberării argumentând că există mari șanse de recidivă în comportamentul lui Gânj, dar instanța a decis că acesta poate fi reintegrat în societate.
Ca urmare, după eliberarea sa, au urmat numeroase episoade de violență și scandaluri. În presa centrală s-a relatat că fosta sa parteneră a avut multe ordine de protecție împotriva lui Emil Gânj. Totul a culminat în vara anul 2025, când ordinul lui Emil Gânj era valabil doar pe timpul nopții. Așadar, bărbatul a intrat peste femeie în casa, ar fi ucis-o, iar mai apoi a incendiat locuința pentru ca urmele crimei să dispară. Digi24.ro, a relatat că bărbatul a fugit imediat de la locul crimei și este de negăsit și în prezent, la aproape un an de la uciderea femeii.
Cum funcționează eliberarea condiționată în România
Eliberarea condiționată sau „pe bună purtare” este o procedură legală prin care un condamnat poate ieși din penitenciar înainte de executarea completă a pedepsei.
Pentru a beneficia de această măsură, deținutul trebuie să execute o parte din pedeapsă și să îndeplinească anumite condiții prevăzute de lege. Sunt analizate comportamentul în detenție, participarea la activități educative și la muncă, evaluările psihologice și sociale, eventualele sancțiuni disciplinare și recomandările comisiilor din penitenciar. Cu toate acestea, decizia finală aparține instanței de judecată.
În ultimii ani, sistemul de eliberare condiționată a fost criticat în repetate rânduri după cazuri de recidivă violentă.
În cazul Emil Gânj, presa a relatat că penitenciarul ar fi avertizat asupra riscului de recidivă înainte de eliberare. În cazul suspectului din Bihor, informațiile privind evaluările făcute înainte de eliberare nu au fost făcute publice până în acest moment.
În România, persoanele eliberate condiționat trebuie să respecte anumite obligații stabilite de instanță, însă monitorizarea acestora este limitată comparativ cu alte state europene. În ultimii ani au existat mai multe propuneri privind extinderea supravegherii electronice și introducerea unor măsuri mai stricte pentru condamnații pentru infracțiuni violente.
Legea femicidului, soluția statului în urma protestelor împotriva violenței de gen
Cazurile de recidivă violentă și crimele împotriva femeilor au reaprins în ultimii ani discuțiile, marșuri și proteste, care au avut ca subiect central protecția victimelor și despre modul în care statul intervine în situațiile de risc. În acest context, România a adoptat în 2026 „Legea femicidului”, act normativ care introduce pentru prima dată în legislația națională noțiunea de femicid și stabilește pedepse similare omorului calificat, între 15 și 25 de ani de închisoare sau detenție pe viață
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
