Politică
Partidele politice au pompat 8 milioane de lei în publicitatea online pentru alegerile prezidențiale. Expert Forum: Noul regulament european „va afecta transparența finanțării politice”.
Partidele politice au investit milioane de lei în publicitatea politică online în contextul alegerilor prezidențiale. Noile reglementări UE privind publicitatea politică în social media ar putea avea efecte negative în privința transparenței finanțarii.
Partidele politice au pompat 8 milioane de lei în publicitatea online pentru alegerile prezidențiale|Foto: Eliza Lucaciu - monitorulcj.ro
Din 10 octombrie a intrat în vigoare cea mai substanțială parte din Regulamentul 900/2004 privind publicitatea politică (TTPA). Cu puțin timp înainte de acest termen, pe 8 octombrie, Comisia Europeană (CE) a publicat normele de implementare ale Regulamentului. Criticând condițiile impuse de noile reguli de transparență companiile Meta, Google și Microsoft au anunțat de mai multe luni că vor renunța la publicitatea politică sau care are legătură cu teme sociale de pe platforme.
CITEȘTE ȘI:
Partidele nu au făcut nimic pentru reducerea în mod real a subvenţiilor politice. Expert Forum: „Este vital să tranșăm chestiunea integrității banilor în politică”
În condițiile în care partidele politice au pompat circa 8 milioane de lei în contextul alegerilor prezidențiale din România, după cum arată organizația Expert Forum, noile reglemntări europene ar putea afecta indirect transparența în ceea ce privește finanțarea publicității politice online.
Partidele politice au pompat 8 milioane de lei în publicitatea online pentru alegerile prezidențiale. Expert Forum: Noul regulament european „va afecta transparența finanțării politice”.
În perioada 19 mai - 12 octombrie 2025, partidele politice au avut cheltuieli de aproape 2 milioane de lei pentru publicitatea politică pe platformele Meta.
Spre exemplu, de la începutul anului și până pe 18 mai 2025, partidele politice și candidații independenți care au marcat postările ca publicitate politică sau socială, cheltuiseră peste 6 milioane de lei.
Analiza realizată de organizația Expert Forum include 2327 de advertiseri, iar datele publicate luni arată că PSD a avut cele mai mari cheltuieli pentru publicitatea online.
Astfel, cele mai mari cheltuieli au fost înregistrate de:
*PSD și paginile asociate: 327 mii lei,
*USR - 313 mii lei,
*AUR - 260 mii lei
*PNL - 257 mii lei
*UDMR și paginile asociate au cheltuit - 181 mii de lei,
*POT - 43 de mii de lei.
„Pe lângă partide, cheltuieli mai semnificative au fost înregistrate la organizații precum Green Peace, Declic sau Mozaiq, dar și pentru pagina informat.ro. Grupul de Investigații Politice, condus de Mugur Ciuvică, a cheltuit 28 de mii de lei”, arată raportul EFOR remis monitorulcj.ro
Cheltuielile pe partid
EFOR a analizat cheltuielile realizate de partidele politice și persoanele afiliate acestora prin serviciile Meta (Facebook, Instagram), pe baza datelor furnizate de platforma parteneră Who Targets Me.
CITEȘTE ȘI:
173 milioane de lei, subvenții pentru partide politice: PSD ia „grosul” banilor. ONG: „Proiectul de rectificare bugetară nu prevede reducerea banilor pentru partide, în ciuda promisiunii făcute de Bolojan”
De la PSD, cel mai mult s-a cheltuit pentru pagina lui Sorin Grindeanu (77.515 lei), urmată de cea a ministrului sănătății Alexandru Rogobete (35.721 lei), pagina oficială a partidului (23 mii lei), precum și pagina fostului candidat la președinția partidului, Titus Corlățean (12.856 lei). Cele mai mari cheltuieli s-au făcut în perioada 23-24 august 2025.
În cazul PNL, cel mai mult s-a cheltuit pe pagina viceprimarului Capitalei Stelian Bujdeveanu (52.186 lei), urmată de cea a senatorului Mihai Coteț (44.445 lei). Pentru reclamele promovate de pagina oficială a fostului ministru Sebastian Burduja s-au cheltuit 27 de mii lei. Pagina oficială PNL nu se regăsește în topul cheltuielilor vizibile. Cele mai mari cheltuieli s-au făcut în lunile iunie, august și septembrie.
De la AUR, cel mai mult s-a cheltuit pe pagina lui George Simion (47.513 lei), pentru cea a senatorului Cătălin Silegeanu (31.787 lei) și cea a lui Dan Tănasă (24.000 lei). Pentru pagina oficială AUR s-a cheltuit aproape 17.000 de lei. Paginile asociate AUR care au fost active înainte de alegeri și care erau promovate ca platforme media (de ex 60m.ro) au fost mult puțin active la promovare plătită în această perioadă. Cele mai mari cheltuieli s-au făcut în perioada 22-28 iunie.
La USR, aproape 70% din bani (176 mii de lei) au fost cheltuiți pe pagina oficială a partidului. Pentru pagina candidatului la primăria București, Cătălin Drulă, s-au cheltuit 31.886 lei. Cheltuielile pentru pagina USR sunt distribuite relativ uniform în perioada analizată.
La UDMR, aproape trei sferturi din bani au fost cheltuiți pe pagina oficială a partidului (69 mii lei) și pentru pagina președintelui Kelemen Hunor (48 mii de lei).
Majoritatea banilor la Partidului Oamenilor Tineri au fost cheltuiți pentru pagina oficială – 36 mii de lei, în special după mijlocul lunii august.
Riscurile noilor prevederi privind publicitatea politică online
Companiile Meta, Google și Microsoft au criticat Regulamentul 900/2004 privind publicitatea politică (TTPA) la nivel european și au anunțat că vor renunța la publicitatea politică.
„Google a scos deja de pe platforma sa de transparența tot istoricul de reclame din țările UE. Doar anumite date vor mai fi disponibile, potrivit politicilor europene legate de retenția informației. Înlăturarea întregii arhive este o decizie cu impact negativ, care limitează transparența și posibilitatea autorităților sau cercetătorilor de a obține date”, transmite organizația Expert Forum.
Și Meta a anunțat că începând cu luna octombrie, nu va mai permite reclame politice, electorale și sociale pe platformele din UE, „având în vedere cerințele impracticabile și incertitudinile juridice introduse de regulamentul UE privind transparența și direcționarea publicității politice (TTPA)”, conform sursei citate.
Partidele ar putea recurge la publicitate mascată
Efectele sunt încă greu de stabilit, însă cu siguranță eliminarea acestor mecanisme de marcare și publicare va afecta transparența finanțării politice, întrucât actorii politici ar putea încerca să găsească noi căi de a-și derula campaniile. Nici politica Tik Tok nu permite oficial reclame politice pe platformă, însă asta nu a oprit pe nimeni să încheie contracte cu influenceri sau cu firme care fac propagandă politică nemarcată, contracte încheiate în afara platformei.
CITEȘTE ȘI:
Peste 52.000 de plângeri pentru publicitate politică, depuse la BEC în perioada alegerilor prezidențiale. ONG: „Un sistem extrem de ușor de abuzat”.
„Așadar, faptul că nu se marchează publicitatea politică, nu înseamnă că aceasta nu există, sub diverse forme. Această mutare ar putea transfera o parte din investițiile partidelor și competitorilor electorali către alte zone de promovare, inclusiv publicitate offline sau către reclamă online mascată – furnizorii de servicii vor deveni mai creativi sau informația se va amesteca în feed-urile utilizatorilor fără a mai fi clar marcată ca reclamă politică”, semnalează EFOR.
„Mutarea platformelor este una care are potențialul să reducă semnificativ transparența finanțării politice și să afecteze exprimarea asumată, marcată și declarată de natură politică pe platforme. În plus, are un efect semnificativ asupra eficienței și relevanței TTPA, care deși nu se referă exclusiv la publicitatea politică online, avea un impact semnificativ în acest domeniu”, spune organizația Expert Forum.
În același timp, nu este foarte clar cum se pregătește statul român pentru implementarea TTPA. Ca și în cazul DSA, România va trebui să desemneze o autoritate/sau mai multe care să monitorizeze implementarea regulamentului și probabil va trebui să adopte anumite reglementări care să susțină armonizarea legislației.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
