Politică
Peste 52.000 de plângeri pentru publicitate politică, depuse la BEC în perioada alegerilor prezidențiale. ONG: „Un sistem extrem de ușor de abuzat”.
Unul din eșecurile majore ale ordonanței care a reglementat publicitatea politică în perioada alegerilor prezidențiale a constat în „blocarea” semnificativă a funcționării BEC: peste 52.000 de plângeri depuse, în baza unor prevederi de care AUR a profitat din plin.

Unele formațiuni politice, precum este cazul partidului AUR, au profitat de reglementările privind publicitatea politică, adoptate la începutul acestui an prin Ordonanța 1/2025 și care prevăd că orice persoană care postează neplătit o opinie politică, fără a face parte din campania electorală a unui competitor, să fie considerată actor politic care poate fi sancționat cu amenzi de până la 50.000 de lei.
„Un sistem extrem de ușor de abuzat așa cum am văzut sute de cereri depuse la BEC de către AUR pentru a sancționa postări împotriva partidului sau pentru contracandidat”, se arată în raportul publicat de organizația Expert Forum (EFOR).
Peste 52.000 de plângeri pentru publicitate politică, depuse la BEC în perioada alegerilor prezidențiale
Demersul de reglementare a publicității politice în perioada electorală prin Ordonanța 1/2025 a fost criticat atât pentru modalitatea prin care a fost scrisă și publicată, dar și pentru conținut, în condițiile în care „OUG a eșuat în a defini în mod clar cum se aplică definiția actorului politic și a introdus sancțiuni pentru platforme pe care statul român nu ar fi putut să le aplice, fiind în contradicție cu Digital Services Act (DSA)”, notează EFOR în analiza citată.
CITEȘTE ȘI:
135 de milioane de lei pentru subvenția partidelor politice. AUR a cheltuit 1,5 milioane de lei pentru propagandă.
Unul din eșecurile majore ale acestei ordonanțe a fost îngreunarea semnificativă a funcționării BEC: 13% (532) din deciziile luate între 04 aprilie – 15 mai 2025 au fost bazate pe plângeri depuse de AUR. Dintre acestea 170 au fost respinse.
„Pe 12 mai, AUR Brașov a făcut aproape 400 de plângeri la BEC, ceea ce reprezintă un efort susținut și ridică semne de întrebare cu privire la sinceritatea inițiativei”, arată organizația Expert Forum.
Cumulat, pentru ambele tururi de scrutin, s-au înregistrat 52.031 de plângeri, dintre care 1.258 au fost transmise de persoane juridice, iar 48.816 au fost transmise de persoane fizice:
*În ziua alegerilor de la turul 1 la Biroul Electoral Central au fost primite 310 plângeri, dintre care 14 au fost transmise de persoane juridice, iar 296 de persoane fizice.
*În data de 18 mai 2025 la BEC au fost primite 39.913 plângeri. Dintre acestea au fost soluționate 6.268, dintre care 71 au fost transmise de persoane juridice, iar 6.197 au fost transmise de persoane fizice. BEC a comasat unele plângeri, numărul deciziilor luate de birou fiind mai mic decât cel al plângerilor transmise.
În plus, multe dintre plângeri au fost depuse după încheierea campaniei electorale.
„O analiză a unora dintre postările pentru care BEC a emis ordine de eliminare arată că unele dintre aceste materiale sunt încă online”, potrivit EFOR.
CITEȘTE ȘI:
AEP a confiscat peste 19 milioane de lei de la partidele politice. Călin Georgescu și AUR, în topul celor sancționați pentru neregulile din campaniile electorale.
Până în 18 iulie, Autoritatea Electorală Permanentă a aplicat sancțiuni pentru publicitate politică în baza OUG 1/2025 în valoare de 295.000 de lei.
EFOR subliniează necesitatea unui „mecanism funcțional” și corect pentru înregistrarea plângerilor privind desfășurarea campaniei electorale, dar nuanțează nevoia unor pârghii transparente, prin consultarea tuturor părților interesate și care trebuie „să poată fi aplicabil în mod real, fără să conducă la blocaje instituționale și încălcarea drepturilor omului”, se arată în analiza publicată de Expert Forum.
Transparența finanțării
Un alt aspect relevant se referă la finanțarea unor rețele, influenceri sau conturi neasumate.
„Aceste alegeri, ca și cele din 2024, au arătat că transparența finanțării devine o problemă tot mai mare”, subliniază EFOR.
Astfel, utilizarea criptomonedelor în finanțarea politică nu mai poate fi ignorată. Spre exemplu, în cazul alegerilor din noiembrie 2024 au fost folosite cryptomonede indirect pentru finanțarea ilegală a campaniei, afectând astfel integritatea și transparența procesului, semnalează organizația.
În teorie, Tik Tok nu permite publicitate politică pe platformă, dar se pot realiza plăți în afara platformei, prin entități intermediare, care în final au scopul de a crește vizibilitatea unui candidat, iar acestea sunt foarte greu de urmărit.
„Și în cazul Facebook am observat că identitatea celor care plătesc nu este de fapt așa de ușor de urmărit, nici chiar de autorități, în ciuda faptului că Facebook a dezvoltat o platformă de transparență”, notează raportul citat.
EFOR a sesizat AEP cu privire la cheltuieli de aproape 200 de mii de euro, inclusiv pentru precampanie, făcute de o rețea de pagini neasumate, cu date de identificare discutabile. Sursa unei părți a acestor cheltuieli nu a fost încă identificată.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI: