Educație

„Nu programei de ieri pentru elevii de mâine!”

Peste 200 de cercetători, scriitori și profesori, printre care Mircea Cărtărescu și Radu Vancu, cer Ministerului Educației „regândirea integrală” a programei propuse la română pentru clasa a IX-a.

„Nu programei de ieri pentru elevii de mâine!”|Foto: pixabay.com „Nu programei de ieri pentru elevii de mâine!”|Foto: pixabay.com

 

 


Peste 200 de profesori, scriitori, regizori, dramaturgi și cercetători ai Academiei Române cer oficial Ministerului Educației și Cercetării condus de Daniel David „regândirea integrală a programei” pe care a propus-o la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a. 

CITEȘTE ȘI: 
O noua disciplină ar putea fi introdusă în școli: elevii vor învăța cum să-și gestioneze emoțiile și să adopte un comportament nonviolent

Într-un memoriu lansat public, semnatarii – printre care se numără profesori din preuniversitar și universitar, cercetători în domeniul studiilor literare și lingvistice, cercetători ai Academiei Române – avertizează că „noua programă de limba și literatura română pentru clasa a IX-a readuce în școli un model depășit, complet rupt de realitățile elevilor și de lumea în care trăiesc”.


Regândirea programei

„Programa ignoră toate deschiderile științifice și didactice ale disciplinei din ultimele decenii, conține erori impardonabile, descurajează lectura și riscă să amplifice analfabetismul funcțional. Prin urmare, solicităm Ministerului Educației și Cercetării regândirea integrală a programei”, se arată în memoriul semnat de cele peste 200 de personalități din educație și cultură, potrivit Edupedu.ro

Printre semnatari se numără scriitorul și profesorul Mircea Cărtărescu, scriitorul și profesorul Radu Vancu, regizorul Radu Jude, scriitorul Dan Lungu, regizoarea Gianina Cărbunariu, dramaturga Mihaela Michailov, scriitoarea Mihaela Miroiu, profesorul Liviu Papadima, scriitoarea Ioana Nicolaie.


Autorii memoriului înaintat Ministerului Educației și Cercetării listează documentele și argumentele care justifică poziția lor, și anume aceea de a solicita autorităților să rescrie programa școlară de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a.

„Putem fi de acord că educația nu e exclusiv plăcere, însă ea înseamnă cu siguranță motivație, co-interesare. De aceea, înlocuirea unei programe de clasa a IX-a deschisă spre literatura contemporană și spre problematici specifice vârstei (iubire, școală, familie, adolescență) cu o abordare diacronică concentrată asupra studiului în sine a formelor literare din secolele XVI-XIX este un gest iresponsabil, care poate afecta generații întregi de cititori tineri și poate spori efectiv gradul de analfabetism funcțional”, semnalează autorii memoriului. 


CITEȘTE ȘI: 
„Profesorii sunt de vină”. Daniel David pune responsabilitatea analfabetismului funcțional pe umerii dascălilor

Ministerul Educației și Cercetării a pus în dezbatere publică, pe 25 noiembrie  și până pe 12 decembrie, noua programă de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, prima actualizare curriculară majoră la nivel de liceu, după mai bine de două decenii. Documentul marchează trecerea de la modelul tematic, introdus în anii 2000, la un model diacronic, centrat pe evoluția istorică a limbii și literaturii române.

Cea mai dură critică

Cea mai dură critică la adresa noii programe școlare propuse de Minister pentru elevii abia intrați în liceu a venit de la profesorul universitar Liviu Papadima. Într-o analiză publicată pe Contributors.ro, Papadima spune: „Actualul proiect readuce, nu ezit să o spun, studiul literaturii în liceu cu trei decenii în urmă. Poate chiar cu mai mult. (…) Vreau să mai adaug un lucru cât se poate de răspicat: cea mai mare parte dintre autorii «recomandați», de la Anton Pann la Nicolae Filimon, reprezintă «materia» cursului meu de la Litere la anul I”.


CITEȘTE ȘI: 
„Copiii României merită o educație de calitate” – apelul oamenilor de cultură români pentru Guvernul Bolojan. Sute de profesori, scriitori, actori și artiști cer eliminarea măsurilor de austeritate din învățământ.

Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, a luat însă poziție în apărarea reorganizării pe criterii cronologice a materiei de literatură română, propusă de Ministerul Educației în noua programă pentru clasa a IX-a pusă în dezbatere. „Nu se poate imagina «epoca clasicilor literaturii» – nume devenit acum odios «toboșarilor vremurilor noi» – fără acumulările anterioare”, spune Ioan Aurel Pop.

De remarcat că Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, este și cel care a prezidat lansarea noului curriculum de la Ministerul Educației. Concret, efortul de înnoire curriculară așteptată pentru nivelul liceu de 20 de ani a fost lansat public printr-o serie de prezentări organizate de Ministerul Educației, prezentări care au debutat cu lansarea noilor programe școlare de Istorie de către președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop. 

Marele absent al propriului eveniment de înnoire curriculară a fost chiar ministrul Educației și Cercetării. Mai exact, noile programe școlare au fost lansate de ministrul Educației, Daniel David, în lipsa sa, în timp ce se afla în SUA în cadrul unei vizite de lucru.

Schimbarea a stârnit numeroase critici din partea profesorilor, cercetătorilor și autorilor de manuale, care avertizează că programa este insuficient adaptată nivelului cognitiv al elevilor de 14–15 ani, ignoră literatura contemporană, reduce prezența textelor nonliterare și multimodale și nu creează legături cu programa de gimnaziu sau cu celelalte discipline. În plus, mulți profesori atrag atenția că accentul excesiv pe istorie literară și pe conținuturi erudite riscă să accentueze dificultățile de lectură ale elevilor și să crească gradul de analfabetism funcțional.

Citiți monitorulcj.ro și pe Google News

CITEȘTE ȘI:

Consolidarea apărării prin educație: analfabetismul și nivelul scăzut de gândire critică, vulnerabilități la adresa securității naționale

Jumătate dintre elevii din România, în risc de dependență digitală

Daniel David: „Sistemul actual generează niveluri de analfabetism funcțional care ne paralizează țara”. Ce prevede strategia națională pentru educație 2026-2036?

Ultimele Stiri
abonare newsletter