Economie
Consiliul Fiscal avertizează asupra urgenței unei colectări mai eficiente a veniturilor fiscale: „În România, criza bugetară este auto-provocată”
În lipsa măsurilor de corecție din acest an, deficitul bugetar poate ajunge la 9% din PIB. Consiliul Fiscal avertizează asupra necesității unei colectări mai eficiente a veniturilor fiscale.
Consiliul Fiscal avertizează asupra urgenței unei colectări mai eficiente a veniturilor fiscale: „În România, criza bugetară este auto-provocată”|Foto: Eliza Lucaciu - monitorulcj.ro
Cele trei mari agenții de rating au reconfirmat riscul suveran al României la un nivel imediat deasupra celui de junk (nerecomandat pentru investiții) pornind de la măsurile întreprinse de Guvern.
CITEȘTE ȘI:
Agenţia de rating Moody’s confirmă ratingul României, dar perspectiva rămâne negativă
„În prima parte a anului exista riscul unei retrogradări a riscului suveran”, se arată în analiza publicată miercuri de Consiliul Fiscal.
Consiliul Fiscal avertizează asupra unei colectări mai eficiente a veniturilor fiscale: „În România, criza bugetară este auto-provocată”
După discuții cu Comisia Europeană, Guvernul României a revizuit ținta de deficit cash pentru acest an la 8,4% din PIB.
CITEȘTE ȘI:
Efectele măsurilor fiscale, resimțite anul viitor: deficitul bugetar va depăși 8% din PIB. Bolojan: „Nu vor fi creșteri de TVA și de taxe din 2026”.
În 2026, deficitul cash ar trebui să fie în jur de 6,5% din PIB. Această revizuire are în vedere presiunile foarte mari asupra bugetului public în anul 2025.
„Corecția bugetară antamată de noul guvern poate fi punctul de inflexiune în restabilirea încrederii în finanțele publice din România, dar procesul este anevoios și va dura mai mulți ani. O îmbunătățire considerabilă a colectării veniturilor fiscale este esențială pentru o consolidare bugetară mai fermă”, transmite Consiliul Fiscal în raportul citat.
Potrivit specialiștilor, în lipsa măsurilor de corecție din acest an, după cum indică execuția bugetară la 8 luni, deficitul bugetar ar ajunge în jur de 9% din PIB.
Criza bugetară, auto-provocată: în 2024, deficitul a fost adâncit de creșteri de cheltuieli permanente
Anul trecut, Guvernul Ciolacu a adâncit deficitul bugetar prin „creșteri de cheltuieli permanente”, spun economiștii.
„În România, criza bugetară este auto-provocată. Anii electorali nu pot justifica imprudențe mari în gestionarea finanțelor publice. Deficitul bugetar din 2024 (8,67% cash și 9,3% ESA, ambele în PIB) a fost adâncit în special prin creșteri de cheltuieli permanente.
Afirmația că ajustarea deficitului bugetar conduce la o criză economică omite faptul că România nu poate perpetua deficite de 9% din PIB”, spune Consiliul Fiscal.
„Raționamentul potrivit căruia s-ar putea obține o colectare rapidă mult mai bună de taxe și impozite, care să evite schimbări în regimul fiscal, este iluzoriu. Schimbările în regimul fiscal au fost impuse de realitatea nemiloasă a unui acces tot mai dificil la finanțare și refinanțare. Timpul nu mai avea răbdare cu o țară care terminase anul 2024 cu un deficit bugetar record în UE”, potrivit raportului CF.
Obiectiv plauzibil propus prin rectificarea bugetară
Ținta de venituri din proiectul de rectificare poate fi considerată, în ansamblu, ca fiind plauzibilă, se arată în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul primei rectificări a bugetului general consolidat pe anul 2025.
CITEȘTE ȘI:
Rectificare bugetară. Guvernul alocă o sumă uriașă pentru pensiile speciale de la MApN, Interne și SRI.
„În comparație cu bugetul inițial, proiectul de rectificare prevede o majorare a veniturilor bugetare cu aproximativ 6,7 miliarde de lei și o creștere a cheltuielilor bugetare cu circa 31,8 miliarde de lei.
Exprimat ca procent în PIB, nivelul deficitului cash este de 8,4%, cu 1,36 pp peste ținta din bugetul inițial. Ținta de venituri din proiectul de rectificare poate fi considerată, în ansamblu, ca fiind plauzibilă. Valori relativ optimiste previzionate pentru unele categorii de venituri sunt compensate de proiecții prudente în cazul altora. Atingerea proiecțiilor de venituri, în special în cazul agregatelor de TVA, accize și contribuții de asigurări, este influențată pozitiv și condiționată de efectul prezumat al pachetului de măsuri adoptat în iulie 2025”, se arată în Opinia CF.
Datoria publică
Plafonul datoriei publice a fost majorat cu ocazia rectificării bugetare până la nivelul de 59,6% din PIB, față de 58,5% din PIB în momentul elaborării bugetului inițial.
CITEȘTE ȘI:
Peste 70% dintre români cred că economia României evoluează prost. Antreprenorii acuză lipsa unui cadru fiscal predictibil ce descurajează investițiile pe termen lung.
De asemenea, fără măsuri de corecție bugetară, într-un scenariu de tip no-policy change, ponderea datoriei publice în PIB ar avea o evoluție explozivă, cu creșteri medii anuale de peste 6 puncte procentuale.
Potrivit CF, această traiectorie profund nesustenabilă a datoriei publice evidențiază urgența adoptării măsurilor de corecție bugetară, deși acestea sunt dureroase.
Instituția precizează că, în contextul noului cadru de guvernanță al UE, sustenabilitatea datoriei publice este asigurată prin asumarea și respectarea traiectoriei de corecție a deficitului bugetar.
Absorbție slabă a fondurilor UE din cauza incapacității administrative
„Absorbția fondurilor europene, resursă financiară esențială pentru dezvoltarea sustenabilă a economiei și menținerea echilibrelor fiscal-bugetare și financiar-valutare, s-a confruntat cu dificultăți majore și întârzieri semnificative legate în principal de slaba capacitate administrativă. La finele lunii august 2025, potrivit datelor MF, raportând rambursările de la CE în sumă de 3,2 miliarde euro la totalul alocărilor de 30,7 miliarde euro, rata de absorbție efectivă (exclusiv avansuri) a Fondurilor Structurale și de Coeziune din CFM 2021-2027 era de 10,4%. În cazul PNRR, la finele lunii august 2026, rata de absorbție efectivă (exclusiv prefinanțări) era de 30,7%, cu mențiunea că prin revizuirea PNRR noua alocare pentru România a fost stabilită la nivelul de 21,6 miliarde euro”, se arată în document.
„Corecția bugetară este absolut necesară și pentru a menține încrederea în moneda națională; corecția poate preveni o fugă (un run) de monedă națională”, arată raportul CF.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
