Actualitate
Încrederea românilor în justiție și politicieni, la pământ: cum se explică deficitul structural de credibilitate?
Parlamentul, Guvernul și Justiția se bucură de cel mai scăzut nivel de încredere, aspect ce reflectă un deficit structural de credibilitate. Care sunt instituțiile care le dau speranțe românilor?
Criză majoră de încredere în justiție și politicieni|Foto: ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
Românii au tot mai puțină încredere în instituțiile reprezentative ale statului.
CITEȘTE ȘI:
Sondaj: 76% dintre români consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită
Altfel spus, ruptura dintre cetățeni și mecanismele democratice de reprezentare se adâncește, potrivit Barometrului Informat.ro - INSCOP Research, realizat în perioada 12-15 ianuarie.
Încrederea românilor în justiție și politicieni, la pământ: cum se explică deficitul structural de credibilitate?
Biserica este instituția în care românii au cea mai mare încredere, 63.9% declarând că au destul de multă și foarte multă încredere în această instituție (față de 57.7% în iulie 2025).
Urmează Armata, cu un capital de încredere de 61.8% (față de 63% în iulie 2025) și Poliția cu 50% (față de 43.2% în iulie 2025).
CITEȘTE ȘI:
Cum s-a schimbat intenţia de vot a românilor la final de an: doar patru partide ar intra în Parlament dacă ar avea loc alegeri
„Instituțiile percepute ca «nepolitice» domină încrederea publică. Biserica și Armata rămân repere simbolice de stabilitate și identitate, semn că populația caută ancore de continuitate în afara jocului politic propriu-zis. Este un tipar clasic în societăți cu neîncredere structurală în clasa politică”, spune directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac.
Parlament, Guvern și Justiție – credibilitate redusă
Clasamentul este continuat de Președinție cu 27.9% (față de 34.8% în iulie 2025), Justiție - cu 25.4% și Guvern - cu 18.4% (față de 20.4% în iulie 2025).
CITEȘTE ȘI:
Așteptările românilor în 2026: Creșterea veniturilor și încheierea războiului din Ucraina, printre cele mai acute probleme
Pe ultima poziție se situează Parlamentul cu 11.9% încredere destul de multă și foarte multă (față de 14.5% în iulie 2025).
Cum poate fi explicat „deficitul structural” de credibilitate?
„Instituțiile politice sunt captive într-un deficit structural de credibilitate.
Nu vorbim doar de nemulțumiri conjuncturale, ci de o neîncredere cronicizată în instituțiile reprezentative. Asta indică o ruptură între cetățeni și mecanismele clasice ale democrației reprezentative, ceea ce alimentează populismul, discursul anti-sistem și formulele radicale de reprezentare politică”, explică Remus Ștefureac, director INSCOP Research.
CITEȘTE ȘI:
Situația economică a țării, principalul factor de stres al românilor în 2025: peste 60% apreciază reformele guvernamentale drept inechitabile și cred că statul ar fi trebuit să reducă cheltuielile înainte de a crește taxele
Au încredere în Biserică mai ales: votanții PSD și AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural.
Votanții PSD și PNL, persoanele de peste 60 de ani, locuitorii din mediul rural sunt categoriile care au cea mai multă încredere în Armată.
Au încredere în Poliție mai ales: votanții PSD și PNL, tinerii sub 30 de ani, angajații la stat.
Votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații la stat sunt categoriile care au cea mai multă încredere în Președinție.
Votanții PSD și AUR, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație primară au mai multă încredere în Justiție decât restul populației. Au încredere în Guvern în special: votanții USR și PNL, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București. Votanții PSD, PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, locuitorii din București au încredere în Parlament în proporții mai ridicate decât restul populației.
Datele Barometrului Informat – INSCOP Research au fost culese în perioada 12-15 ianuarie 2026 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1.100 de persoane, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
