Diminuarea puterii de cumpărare va continua să pună presiune pe consum, în condițiile unei inflații în creștere. Românii vor fi nevoiți să facă față scumpirilor chiar dacă salariile vor crește mai încet.
Creșterea prețului pentru barilul de petrol va alimenta inflația din România în lunile următoare și va pune presiune asupra bugetelor românilor, avertizează specialiștii. „Suntem destul de amatori la politici publice care să ne salveze și să ne facă mai rezilienți în fața unor astfel de crize”, atenționează economistul Cristian Păun.
Președintele PSD Sorin Grindeanu a declarat, luni, că proiectul de buget pe anul 2026 nu include și creșterea salariului minim. Social-democrații se vor reuni la finalul săptămânii în cadrul Consiliului Politic Național pentru a decide dacă votează bugetul.
Primăria Cluj-Napoca menține taxele și impozitele la nivelul minim permis de lege. De altfel, potrivit noilor prevederi, se aplică reduceri pentru persoanele cu grad de handicap, precum și la impozitele pentru imobilele mai vechi de 50 de ani. „La Cluj facem tot ce ne stă în putință pentru a păstra taxele și impozitele locale la un nivel cât mai redus”, spune primarul Emil Boc.
Prețul carburanților s-a dublat în mai puțin de zece ani: șoferii scot mai mulți bani la pompă, iar blocajul strâmtorii Ormuz riscă să bulverseze piața petrolului.
Disputele din Coaliție blochează adoptarea bugetului de stat. În contextul în care proiectul de buget abia urmează să fie votat de Guvern în perioada următoare, Clujul ar putea avea votat un buget coerent pentru 2026 în primăvara acestui an, cel mai probabil în luna mai. „Toate proiectele depind de asta”, spune viceprimarul Dan Tarcea.
Piața energetică și prețul petrolului pot fi puternic afectate de escaladarea situației în Orientul Mijlociu. „Nota de plată” vine cu costuri mai mari pentru transport, presiune pe lanțurile logistice, scumpirea alimentelor și inflație persistentă, anticipează analiștii. În România, pragul de 10 lei/litru la carburanți ar putea fi depășit.
Reducerile de posturi din administrație și, implicit, a cheltuielilor, se aplică cu aceeași măsură dincolo de numărul de locuitori. „Era potrivit să existe un prag intermediar. Este o măsură puțin nedreaptă față de administrațiile mari”, spune primarul Emil Boc.
