Într-o lume hiperconectată, dezinformarea se răspândește rapid prin rețelele sociale și platformele online, afectând percepțiile și deciziile cetățenilor.

Mai mulți economiști renumiți, inclusiv laureați ai Premiului Nobel, cer autorităților asigurarea condițiilor pentru susținerea „jurnalismului de interes public”, care oferă informații de calitate.

România a fost, încă din 2019, ținta unui război hibrid dus de Rusia. „O companie cu legături în Rusia a operat în România după modelul Cambridge Analytica”, spune procurorul general, Alex Florența.

România a fost ținta unui atac hibrid al Federației Ruse, mai ales în conextul alegerilor din 2024, iar campaniile finanțate de Kremlin pe rețelele sociale, susținute de inteligența artificală, continuă să manipuleze opinia publică prin intermediul tehnicilor perfide de propagandă.

Consiliul Naţional al Audiovizualului pregăteşte o solicitare către preşedintele Nicuşor Dan pentru ca educaţia media să fie introdusă în strategia privind securitatea naţională.

Mesaj tranșant transmis de Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, în Parlamentul European: Rusia și-a intensificat atacurile hibride în contextul alegerilor parlamentare din statul vecin. Însă, dacă nu vor fi contracarate, atacurile Moscovei vor viza în mod direct Uniunea Europeană.

Falsuri digitale, generate cu Inteligența Artificială și care vizează persoane publice, au fost răspândite pe rețelele sociale. Președintele Senatului avertizează asupra manipulărilor online. „Sunt deepfake-uri create cu scopul de a dezinforma”, spune Mircea Abrudean.

Cât de ușor poate fi rescris trecutul? În era inteligenței artificiale, răspunsul este cât se poate de simplu: cu un singur click. Poveștile naționalist-patriotice generate de AI reprezintă una dintre cele mai perverse metode de propagandă. „Aceste postări îi pregătesc psihologic pe cei mai vulnerabili români nu doar să accepte o dictatură, ci de-a dreptul să o dorească sincer”, avertizează istoricul Radu Oltean.