Educație

Mircea Miclea, despre impactul măsurilor de austeritate asupra învățământului: „S-au fabricat datele pentru a susține politica. Nu există niciun fel de viziune”

Mircea Miclea critică măsurile guvernamentale cu impact direct asupra învățământului românesc. „Nu există niciun fel de viziune, doar o atitudine contabilicească de a reduce deficitul bugetar, tăind tot de acolo de unde s-a tot tăiat”, spune fostul ministru al Educației.

Mircea Miclea, despre impactul măsurilor de austeritate asupra învățământului: „S-au fabricat datele pentru a susține politica. Nu există niciun fel de viziune”|Inquam Photos / Octav Ganea Mircea Miclea, despre impactul măsurilor de austeritate asupra învățământului: „S-au fabricat datele pentru a susține politica. Nu există niciun fel de viziune”|Inquam Photos / Octav Ganea

 

 


Fostul ministru al Educației, clujeanul Mircea Miclea, face o analiză dură a măsurilor adoptate de Guvernul Bolojan pentru reducerea deficitului bugetar și care vor avea un efect catastrofal asupra învățământului din România. 

Creșterea normei didactice, reducerea fondului pentru burse și reducerea valorii plății cu ora în cazul profesorilor sunt doar câteva dintre măsurile aprobate de Guvern și susținute de ministrul Educației, Daniel David. 


CITEȘTE ȘI: 
Daniel David respinge acuzațiile de cenzură a analizei Institutului de Științe ale Educației privind efectul măsurilor fiscale asupra învățământului: „Aceste practici trebuie să se schimbe”

Analfabetismul funcțional va crește. Nu văd deloc o eficientizare a cheltuielilor reducând de acolo de unde și așa ai dat prea puțin. Și din cauză că ai dat prea puțin, ai ajuns unde ai ajuns. Adică vezi situația democrației în România din noiembrie 2024 și până acum”, avertizează fostul ministru al Educației, Mircea Miclea, în analiza publicată de Spotmedia.ro

Date fabricate pentru susținerea politicii guvernamentale

Profesorul Mircea Miclea, fost ministru al Educației și fondatorul Institutului de cercetare-dezvoltare Cognitrom, semnalează că măsurile adoptate de Guvern vădesc o „lipsă de viziune”. 


Mai mult, potrivit fostului ministru al Educației, noile reglementări propuse nu au la bază date științifice solide: din contră, datele au fost „fabricate” pentru a susține politica.

„Nu a fost o politică în care să pornească întâi de la date și apoi să construiască, ci s-a construit politica și apoi s-au fabricat sau s-au decupat date care să o susțină. Acest demers este contraproductiv”, arată profesorul Mircea Miclea în interviul publicat de Spotmedia.ro


Creșterea normei didactice va diminua interesul profesorilor pentru școlile din rural

Creșterea normei didactice este un exemplu sugestiv în acest sens și care va avea un impact negatov asupra actului de predare. 

„Faptul că a crescut norma didactică e detrimental pentru calitatea actului de predare. Nu există niciun fel de studiu care să arate că dacă crești norma didactică a profesorului crește calitatea actului de predare. Nu există niciun studiu care să arate că dacă crești efectivele de elevi în clasă crește calitatea predării. Dimpotrivă, toate aceste măsuri vor avea efect detrimental asupra calității actului de predare și învățării în cazul elevilor”, spune Mircea Miclea. 


CITEȘTE ȘI:  
Crește numărul elevilor în clase. Norma didactică, majorată cu 2 ore în școli și universități. Daniel David: „Suntem în situație de criză, nu de normalitate socială”.

În plus, creșterea normei didactice va face prea puțin atractivă predarea în mediul rural, astfel încât discrepanțele din școlile din urban – rural se vor menține.

„Crescând norma didactică, faci și mai puțin atractivă în mediile rurale profesia de profesor, pentru că va trebui să faci naveta la mai multe școli acum ca să îți îndeplinești norma. Prin urmare, analfabetismul funcțional va crește”, explică fostul ministru al Educației, Mircea Micela, în analiza citată. 

CITEȘTE ȘI: 
Sondaj șoc: Românii regretă comunismul și îl vor pe Ceaușescu înapoi

Reducerea fondului de burse și eliminarea bursei de execelență reprezintă o altă măsură contraproductivă promovată de Ministerul Educației. Potrivit lui Mircea Miclea, acești bani puteau fi acordați sub formă de vouchere, deci precis direcționați, pentru achiziția de cărți. Potrivit Eurostat, România se regăsește pe ultimul loc în Europa la numărul de cărți cumpărate pe cap de locuitor.

„Deși suntem pe ultimul loc în Europa la alocarea de PIB pentru educație, în continuare se taie din banii alocați educației, ceea ce mie mi se pare, dincolo de această măsură contabilicească, o măsură complet greșită din punct de vedere al interesului național și al dezvoltării educației și democrației în această țară. Am văzut cu toții că democrația a avut de suferit din cauza educației deficitare”, spune Mircea Miclea. 

Citește articolul integral pe Spotmedia.ro
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News

CITEȘTE ȘI:

Daniel David respinge acuzațiile de cenzură a analizei Institutului de Științe ale Educației privind efectul măsurilor fiscale asupra învățământului: „Aceste practici trebuie să se schimbe”

Cum să ai 30 de ani și să crezi în Rusia? Sondajul INSCOP care arată efectele analfabetismului funcțional.

Românii sunt europenii care citesc cel mai puţin. Peste 70% nu au citit o carte în ultimul an.

Ultimele Stiri
abonare newsletter