Economie
Fără energie nucleară: România, dependentă de importuri
România se confruntă cu o situație fără precedent pentru sistemul energetic: ambele reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă au fost oprite din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării.
Fără energie nucleară: România, dependentă de importuri| Foto: pexels.com
Oprirea ambelor unități de la Cernavodă scoate din sistem aproximativ 1.400 MW capacități de producție continuă și predictibilă.
CITEȘTE ȘI:
Seceta oprește centrala nucleară de la Cernavodă. Ambele reactoare sunt închise!
România poate evita întreruperile de alimentare, însă ajunge să depindă aproape integral de disponibilitatea vecinilor exact când aceștia se confruntă cu aceeași secetă, caniculă și reducere a producției nucleare și hidroelectrice.
Potrivit estimării Asociației Energia Inteligentă (AEI), România ar putea fi nevoită să se descurce fără aceste capacități în următoarele 3 săptămâni.
Fără energie nucleară: România, dependentă de importuri
Problema vizează capacitatea și disponibilitatea statelor vecine de a oferi suficientă energie simultan, coroborat cu capacitatea liniilor prin care România poate importa electricitate (circa 3.300 MW).
CITEȘTE ȘI:
Risc energetic pentru România din cauza temperaturilor extreme: consum de 8.000 MW estimat pentru orele de vârf. Măsuri de urgență decise de Comandamentul energetic.
Pentru perioada următoare, consumul maxim este estimat la aproximativ 7.300 MW, iar pentru perioada de caniculă 4 – 9 august 2026 consumul poate atinge 8.000 MWh/h.
La vârful de consum de seară, producția internă poate varia între 3.500 0 4.700 MW.
„Capacitatea tehnică agregată de import a României se situează în jurul valorii de 3.300 MW, dar valoarea disponibilă comercial într-o anumită oră poate fi mai mică, în funcție de fluxurile regionale și de siguranța rețelei.
Într-o seară fără vânt, cu producție hidro redusă, deficitul poate depăși capacitatea comercială normală de import”, potrivit analizei publicate de Asociația Energia Inteligentă.
Energie din Bulgaria, Ungaria sau Serbia
De unde ar putea veni energia? Bulgaria este cea mai importantă sursă:
„Bulgaria are în prezent aproape 2.000 MW nucleari la Kozlodui. Dacă ambele unități rămân în funcțiune, Bulgaria poate susține exporturi către România, mai ales noaptea”, spune Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).
CITEȘTE ȘI:
O problemă sistemică pentru România: vindem când energia este ieftină, cumpărăm când energia este scumpă
Dar Bulgaria exportă și către Grecia, Serbia, Macedonia de Nord și Turcia, astfel încât România nu are rezervată întreaga capacitate bulgară. Export probabil către România: 500–900 MW.
Dacă se reduce Kozlodui, disponibilitatea poate coborî sub 400 MW. Dacă se oprește o unitate, Bulgaria poate înceta exporturile în orele de vârf. Dacă se opresc ambele, Bulgaria devine probabil importator.
Ungaria: capacitate de transport, dar energie insuficientă
Ungaria este bine interconectată cu România, însă Paks a pierdut deja o unitate, iar alta funcționează la putere redusă. Producția nucleară ungară a scăzut cu aproximativ 700–750 MW.
„Ungaria poate transfera către România energie provenită din Austria, Slovacia sau Cehia, dar va concura pentru aceeași energie și cu propriul consum”, arată Dumitru Chisăliță în analiza citată.
De asemenea, Serbia poate furniza punctual 200–400 MW, însă fără capacitate de asigurare a unui flux cu caracter prelungit.
Prețuri în creștere pe parcursul serii
Lipsa producției nucleare ar putea aduce diferențe foarte mari de preț pe Piața pentru Ziua Următoare. Pentru astăzi, energia era cotată la 63,3 lei/MWh la ora 12:00 și la 1.604 lei/MWh la ora 20:00.
Pentru 31 iulie, AEI estimează un preț mediu de aproximativ 1.200 lei/MWh. În orele cu cerere mare, prețul ar putea ajunge la 3.000 de lei/MWh.
„În următoarele săptămâni, dacă Bulgaria limitează exporturile sau Ungaria mai pierde 400–500 MW nucleari înainte de închiderea pieței, media poate urca spre 1.400–1.600 lei/MWh, iar orele de seară pot depăși 5.000 lei/MWh”, semnalează sursa citată.
Importul de aproximativ 3.300 MWh este posibil tehnic, dar nu este garantat comercial.
„România nu se află încă într-un scenariu inevitabil de întreruperi, însă a ajuns într-o situație în care pierderea a încă 500–1.000 MW de producție în Bulgaria sau Ungaria poate transforma o problemă de preț într-o problemă de adecvanță și securitate energetică”, avertizează Dumitru Chisăliță în analiza citată.
Nuclearelectrica a anunțat, miercuri seara, oprirea controlată a Unității 2 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Anterior, compania a oprit și Unitatea 1, fiind pentru prima dată în ultimii ani când ambele reactoare sunt închise din cauza debitului redus al fluviului.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
