Premierul desemnat Siegfried Mureșan propune un proiect de redresare economică cu accent pe fondurile europene, relaxare fiscală, creșterea salariilor și a pensiilor, în baza unui buget echilibrat pentru 2027.
România poate deveni un actor important pe piața europeană a energiei și ar putea exporta electricitate în următorii ani. Însă, în lipsa unui mecanism european coordonat de reducere a costurilor, prețurile în acest domeniu strategic vor rămâne ridicate.
În primele șapte luni din 2026 consumul de energie al populației a scăzut cu aproape 12%, iar exporturile au crescut cu 11,5%. Astfel, statul continuă să exporte din surplusul de energie din timpul zilei, la prețuri prea puțin avantajoase, și importă la costuri ridicate la orele de vârf.
Hidroelectrica anunță scumpiri ale energiei electrice pentru populație: noile tarife ar urma să intre în vigoare de luna viitoare. Este un semnal clar că România „riscă să piardă ultima referință importantă de energie electrică accesibilă pentru populație”, avertizează Asociația Energia Inteligentă.
Nuclearelectrica a început, joi, manevrele pentru oprirea controlată a Unității 2 a Centralei de la Cernavodă. Nivelul Dunării a coborât sub pragul critic. Alimentarea cu energie electrică la nivel naţional va fi acoperită integral din surse alternative şi importuri.
Fără capacități de stocare și o rețea de distribuție extinsă, cu un sistem energetic vulnerabil, România a mizat pe tranziția energetică ca pe o cursă după subvenții. „Dezastrul energetic nu este întâmplător, politicienii au legiferat ce au vrut «băieții deștepți», aceștia au încasat, iar românii au plătit”, spune Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
În contextul unui nivel de depozitare a gazelor mai redus, sezonul rece 2026-2027 ar putea aduce o situație mai tensionată în piață: majorarea prețurilor la facturile de curent electric ar putea ajunge la 20%, avertizează specialiștii.
