Economie
Situație alarmantă pe piața muncii: 97% dintre tinerii din România sunt inactivi din punct de vedere economic
Aproape 20% dintre tinerii din România nu muncesc și nu studiază. În același timp, rata celor care lucrează în paralel cu școala este de 1,2%.
Aproape 20% dintre tinerii din România nu muncesc și nu studiază|Foto: pexels.com
România se regăsește într-un top negativ al țărilor europene cu cei mai mulți tineri care nici nu studiază, nici nu lucrează.
CITEȘTE ȘI:
Peste o treime dintre tinerii din România locuiesc cu părinții: aproape jumătate nu au un loc de muncă. Ce spun despre direcția de dezvoltare a țării și de ce ar emigra?
De altfel, România se confruntă cu o criză structurală a tranziției tinerilor de la educație la muncă.
Situație alarmantă pe piața muncii: 97% dintre tinerii din România sunt inactivi din punct de vedere economic
România are cea mai mică rată de participare simultană a studenților la educație și pe piața muncii din UE (1,19%) și cea mai mare rată NEET (19,4%), potrivit ultimelor date publicate de Eurostat, semnalează Economica.net
Analiza relevă o separare rigidă în România între ciclul educațional și experiența pe piața muncii: 97% dintre tinerii din sistemul de învățământ formal nu participă la piața muncii, comparativ cu media UE de 71,4%.
CITEȘTE ȘI:
Nici nu studiază, nici nu lucrează: România, în topul țărilor europene cu cei mai mulți tineri în afara sistemului de educație și a pieței muncii
România înregistrează cea mai mică rată de participare simultană a studenților la educație și pe piața muncii din UE (1,2%), față de o medie UE de 11,6% și rate care depășesc 30% în Olanda și Islanda.
De asemenea, 97% dintre tinerii români din învățământul formal sunt inactivi din punct de vedere economic, comparativ cu media UE de 71,4%, aspecte ce reflectă barierele instituționale și de reglementare ce împiedică studenții să combine studiile cu munca, menționează sursa citată.
România are cea mai mare rată NEET din UE, de 19,4%, afectând aproximativ 588.000 de tineri cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani și aproape dublu față de media UE de 11%.
Părăsirea timpurie a școlii reprezintă principalul factor determinant al riscului NEET: 24% dintre tinerii adulți nu au calificări secundare superioare, aproape dublu față de media OCDE, iar rata de absolvire a învățământului terțiar a scăzut între 2019 și 2024 – una dintre puținele astfel de regresii înregistrate în țările OCDE. În rândul tinerelor cu cel mult învățământ secundar inferior, rata NEET a crescut de la 28,8% în 2016 la 44,1% în 2024, contrar tendinței UE, unde rata echivalentă a scăzut de la 18,1% la 13,9%.
Nemulțumirea salarială este principalul obstacol autodeclarat în calea ocupării forței de muncă: 44% dintre tineri menționează salariile mici drept principalul obstacol, iar doar 27,5% dintre tinerii angajați consideră că remunerația lor este adecvată în raport cu costul vieții.
INS: Șomajul în rândul tinerilor depășește 28%
Potrivti datelor Institutului Național de Statistică (INS), publicate săptămâna trecută, în februarie, numărul șomerilor în vârstă de 15-74 ani a fost de 494.700 de persoane, în creștere față de luna precedentă, de la 490.500 de persoane
Datele INS relevă faptul că rata șomajului în cazul bărbaților a depășit-o cu 0,1 puncte procentuale pe cea a femeilor, valorile fiind 6,1% la persoanele de sex masculin și de 6% la persoanele de sex feminin.
În același timp, s-a raportat un nivel ridicat al ratei șomajului, de 28,2%, în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani, înregistrat în perioada octombrie - decembrie 2025.
Totodată, pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata șomajului a fost estimată la 4,6% pentru luna februarie 2026, respectiv 4,6% în cazul bărbaților și 4,5% în cazul femeilor.
Numărul șomerilor din categoria de vârstă de 25-74 ani reprezintă 71,6% din numărul total al șomerilor estimat pentru luna februarie a acestui an, potrivit sursei citate.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
