Pensionarea „decrețeilor” va accentua criza din sistemul public de pensii, care se poate confrunta cu o presiune susținută în perioada 2029-2030. Economiștii cer măsuri urgente, iar una dintre alternativele luate în calcul vizează creșterea vârstei de pensionare.

În timp ce rata de ocupare a forţei de muncă pentru absolvenţii recenţi cu vârste cuprinse între 20 şi 34 de ani în UE a fost de 83%, România se plasează cu mult sub media europeană: puțin peste 70% dintre absolvenți au reușit să se angajeze.

Mii de tineri din întreaga țară se află la finalul unei etape importante din viața lor: finalul clasei a XII-a. Printre ei se află și cei 5.064 de absolvenți din județul Cluj, tineri care au trecut prin ani de muncă, examene și alegeri care i-au format. În acest context, deputatul Remus Lăpușan (PSD) cere programe coerente de integrare a tinerilor în viața socială și profesională: „Niciun tânăr nu trebuie lăsat în urmă după terminarea școlii”, spune parlamentarul clujean.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează pentru anul 2026 o scădere a creşterii economice de la 1% la 0,1% și inflație ascendentă. Astfel, salarile reale se vor menţine pe o traiectorie negativă din cauza inflației.

Angajatorii vor fi obligați să justifice diferențele de salariu. Noi reguli privind transparența salarială intră în vigoare din 7 iunie.

Rata șomajului a trecut de 6%, în martie 2026. În rândul tinerilor, nivelul șomajului a depășit pragul de 28%. Astfel, aproape 3 din 10 tineri nu au un loc de muncă.

Aproape 20% dintre tinerii din România nu muncesc și nu studiază. În același timp, rata celor care lucrează în paralel cu școala este de 1,2%.

De vreo două săptămâni, pe un panou publicitar de pe Bulevardul Muncii, plasat între o fabrică de medicamente, o fabrică de componente auto și o fabrică de chimie, a apărut un anunț de recrutare care informează că se „fură” ingineri. Este pus de o firmă românească de vânători de capete care nu pregătește specialiști în parteneriat cu liceele și universitățile clujene.