Firmele și-au redus costurile, iar investițiile au fost blocate în contextul crizei politice prelungite. Rezultatele în plan economic sunt vizibile și nu vizează numai diminuarea accelerată a consumului, ci reflectă o situație tensionată pe piața muncii: numărul salariaților scade dramatic. În august, salariul mediu net a fost mai mic cu 135 lei comparativ cu luna anterioară.

Școala îi ajută pe copii să învețe, dar îi pregătește mai puțin pentru viața adultă: Jumătate dintre liceeni spun că au nevoie de dezvoltarea competențelor practice, iar 36% își doresc experiențe directe, precum stagii, voluntariat sau internshipuri.

De asemenea, doar 19% dintre românii cu vârste între 25 și 64 de ani au studii superioare, față de o medie de 43% în țările OCDE.

Clujul a devenit a doua casă pentru 21.000 de cetățeni străini care au ales să studieze sau să muncească aici.

Producătorii auto pot alege alte țări pentru realizarea producției dacă România nu oferă condiții competitive, avertizează Mihai Bordeanu, șeful Dacia în România și Europa de Sud-Est.

În perioara aprilie – iunie 2026, aproape 560.000 de români erau fără loc de muncă, astfel că rata șomajului a urcat cu 0,3% și ajunge la 6,8%.

Pensionarea „decrețeilor” va accentua criza din sistemul public de pensii, care se poate confrunta cu o presiune susținută în perioada 2029-2030. Economiștii cer măsuri urgente, iar una dintre alternativele luate în calcul vizează creșterea vârstei de pensionare.

În timp ce rata de ocupare a forţei de muncă pentru absolvenţii recenţi cu vârste cuprinse între 20 şi 34 de ani în UE a fost de 83%, România se plasează cu mult sub media europeană: puțin peste 70% dintre absolvenți au reușit să se angajeze.