Economie

România a atras doar o treime din fondurile PNRR din peste 28 de miliarde de euro disponibili. În UE, rata medie de absorbție a fondurilor este de 50%.

România ar fi trebuit să primească 28,5 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi din PNRR, însă statul român a reușit să atragă doar o treime din sursele de finanțare disponibile.

România a atras doar o treime din fondurile PNRR din peste 28 de miliarde de euro disponibili|Foto: Eliza Lucaciu - monitorulcj.ro România a atras doar o treime din fondurile PNRR din peste 28 de miliarde de euro disponibili|Foto: Eliza Lucaciu - monitorulcj.ro

 

 


Din cei peste 28 de miliarde de euro pe care România trebuia să-i primească prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), țara noastră a încasat doar 9,44 miliarde de euro.

CITEȘTE ȘI: 
România în ceasul al 11-lea: Risc de blocare a fondurilor UE și măsuri mult mai dure

La începutul lunii iulie, premierul Ilie Bolojan avertiza că în lipsa măsurile fiscale, care să vizeze reforme structurale, România riscă să nu poată absorbi fondurile europene până la jumătatea anului viitor din cauza întârzierilor la proiecte și capacității administrative scăzute.


România a atras doar o treime din fondurile PNRR disponibile. Ce investiții putea face statul român? 

Fonduri de 28,5 miliarde de euro ar fi trebuit să primească România, sub formă de granturi și împrumuturi prin PNRR. 

După cum semnalează Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator BNR, fondurile europene disponibile pentru statul român puteau reprezenta investiții in infrastructura rutieră și medicală din țară. 


„Un ONG condus de o echipă extrem de dedicată și vizionară a construit în Capitală, exclusiv din donații și sponsorizări, un spital cu 53 de milioane de euro. Un spital care oferă condiții moderne și o șansă la viață copiilor din România. Banii din PNRR echivalau cu nu mai puțin de 500 de spitale de acest fel”, a explicat viceguvernatorul BNR Cristian Popa, într-un mesaj publicat pe rețeaua Linkedin, potrivit Agerpres.ro

Astfel, cei peste 28 de miliarde de euro înseamnă în jur de 1.100 km de autostradă sau cât 1500.000 de apartamente medii în Cluj.


CITEȘTE ȘI: 
România a reușit o absorbție de doar 9,4% a fondurilor europene. În lipsa reformei fiscale, următoarea cererea de plată, în valoare de 5,7 miliarde de euro, nu va putea fi înaintată.

Însă, de la aprobarea PNRR în 2021 și până la sfârșitul lunii mai 2025, România a încasat 9,44 miliarde de euro, dintre care 3,66 miliarde sub formă de împrumuturi și 5,78 miliarde sub formă de granturi, dintr-un total alocat de 28,5 miliarde. Astfel, până în prezent, fondurile atrase reprezintă aproximativ o treime din alocarea totală. La nivelul Uniunii, rata medie de absorbție a fondurilor PNRR este însă aproape de 50%.

România pierde peste 6 miliarde de euro finanțare europeană

„Am aflat săptămâna trecută însă, din păcate, care este realitatea din teren: proiecte de peste 6,3 miliarde de euro nu mai pot fi realizate de România până la termenul limită (august 2026). Asta înseamnă că nu vor mai primi finanțare prin PNRR. Mai puține investiții din bani europeni. Iar toate întârzierile acumulate până acum vor necesita, de aici înainte, eforturi considerabile din partea autorităților. Evident că în lipsa resurselor din PNRR multe proiecte rămân fie blocate/fără sursă de finanțare, fie vor trebui finanțate din bugetul de stat, deci vor crește cheltuielile, pune presiune pe deficit și vor îngreuna consolidarea fiscală, o consolidare ce era deja dificilă”, a menționat oficialul BNR.


O veste bună constă însă în propunerea de buget făcută recent de Comisia Europeană (CE) pentru următorul ciclu financiar 2028-2034, potrivit căreia România ar putea beneficia de 60 de miliarde de euro din viitorul buget al UE, cu 10 miliarde mai mult decât în exercițiul financiar 2021-2027.

CITEȘTE ȘI: 
România primește mai mulți bani de la UE: peste 60 de miliarde de euro în viitorul buget multianual european

Propunerea va mai suferi, probabil, ajustări în urma negocierilor, dar chiar și în această formă preliminară, România este al șaselea cel mai mare beneficiar al bugetului multianual al UE, susține Cristian Popa.

„Pentru ca miliardele de la UE să vină sunt necesare însă și reforme. Întrebarea este câte reforme va reuși România să implementeze, câte jaloane va îndeplini la timp și câte miliarde vor ajunge, efectiv, în țară, în economie și în proiecte concrete? Europa nu este perfectă, dar poate, și trebuie să fie îmbunătățită. Trebuie să primim, și primim, undițe, nu pește. Și nu, nu suntem nicidecum o colonie”, arată Cristian Popa în mesajul citat. 

Citiți monitorulcj.ro și pe Google News

CITEȘTE ȘI:

România va încasa o plată parțială de 1,3 miliarde de euro din PNRR

Avertismentul Consiliului Fiscal: România are absorbție zero de fonduri europene din bugetul multianual al UE. „Riscuri asupra stabilității macroeconomice și financiare a țării”.

UE anunță un buget de 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028-2034

România în ceasul al 11-lea: Risc de blocare a fondurilor UE și măsuri mult mai dure

Ultimele Stiri
abonare newsletter