Administrație
Radu Rațiu, despre reforma administrației locale: „Nu este normal ca un județ cu o treime din populația Clujului să aibă aproape același număr de angajați”
Noile măsuri fiscale propuse de Guvern vizează o amplă restructurare a administrației locale. „Sunt zone care «au sărit calul»: număr mare de angajați, dar fără activități comparabile cu cele din județul Cluj”, spune Radu Rațiu, vicepreședintele Consiliului Județean Cluj.
Radu Rațiu, despre reforma administrației locale: „Nu este normal ca un județ cu o treime din populația Clujului să aibă aproape același număr de angajați”|Foto: monitorulcj.ro
Recent, premierul Ilie Bolojan a anunțat o serie de măsuri ce vor fi cuprinse în al doilea pachet fiscal pregătit de Guvern și care vizează reforma administrației locale.
CITEȘTE ȘI:
Bolojan anunță reforma administrației locale: „Numărul de angajați din primării și consilii județene va fi plafonat”.
Astfel, una dintre măsuri va consta în plafonarea numărului de angajați care va fi stabilit pentru fiecare localitate la nivel național: pentru primării, indicatorul principal va fi numărul de locuitori, iar pentru Consiliile Județene pot fi indicatori rafinați, în funcție de numărul de UAT-uri.
„În acest fel vom avea un număr maxim de angajați ai primăriilor și ai consiliior județene. Acolo unde personalul a fost supradimensionat va fi redus”, anunța premierul Ilie Bolojan în conferința de presă din 18 iulie.
Radu Rațiu: „Nu este normal ca un județ cu o treime din populația Clujului să aibă aproape același număr de angajați”
După cum arată vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, Radu Rațiu, județul Cluj a performat prin proiectele realizate, iar raportat la numărul populației, echipa administrativă este una sustenabilă, comparativ cu alte județe, fără proiecte județene esențiale, dar cu număr mare de angajați.
„Ca județ, raportat la numărul populației pe care o gestionăm, nu avem prea mulți angajați.
Pe de altă parte, evident, nu este normal ca un județ care are o treime din populația județului Cluj să aibă aproape același număr de angajați.
Cu siguranță, niște anomalii din administrație trebuie corectate.
Sunt județe care «au sărit calul» - cu număr mare de angajați, dar fără activități comparabile cu cele din județul Cluj.
Solidaritate pentru consolidare fiscală și colectare susținută a TVA-ului
Vom vedea care sunt pașii următori, în funcție de numărul angajaților raportat la populație, pe care îl vom primi și ne vom conforma. În mod cert, România nu poate continua cu acest deficit bugetar. Simplu spus: consumăm mai mult decât producem.
Așa nu se mai poate continua, iar deficitul bugetar trebuie redus. Este nevoie de solidaritate: această povară suportată de populație trebuie împărțită, adică toți trebuie să participe la aceste eforturi de consolidare fiscală”, a declarat, marți, Radu Rațiu, vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, în cadrul unei intervenții radio locale.
Radu Rațiu a explicat că România se aliniază, prin măsura de creștere a taxei pe valoarea adăugată (TVA) mediei europene – cu TVA de 21%. Spre exemplu, Ungaria are una dintre cele mai mari cote de TVA – 27%.
„Nici eu nu sunt mulțumit de creșterea TVA-ului de la 19 la 21%. De altfel, rata medie de TVA este de 21% în Uniunea Europeană, comparativ cu Ungaria, care aplică un TVA de 27%.
Dar până la urmă aș vrea ca cei din Ministerul Finanțelor să-i caute și pe cei care nu plătesc TVA-ul sau care fac evaziune, pe cei care muncesc la negru, fără contract de muncă. Sunt lucruri care trebuie corectate, pentru că altfel se va crea o frustrare în societate”, explică Radu Rațiu.
De altfel, potrivit vicepreședintelui Consiliului Județean Cluj, Radu Rațiu, demisia viceprimerului Dragoș Anastasiu reprezintă o „decizie corectă”.
Reforma pensiilor speciale, o măsură așteptată de români
Radu Rațiu a vorbit și despre reforma pensiilor speciale, anunțată de premierul Ilie Bolojan, ale cărei principale măsuri vizează creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați la 65 de ani, iar valoarea pensiei unui magistrat să fie de maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din brut, cum este în prezent.
CITEȘTE ȘI:
Crește vârsta de pensionare pentru judecători la 65 de ani. Pensia va fi maxim 70% din salariu.
„Măsura este una foarte bună, așteptată de societate. Pe de altă parte, e nevoie de suplimentarea posturilor în Ministerul de Interne și Ministerul de Justiție.
Sunt total de acord că magistrații nu trebuie să se pensioneze la 48 de ani, când dispun de o experiență vastă de muncă. Nu este normal, ar trebui să se pensioneze ca toți cetățenii.
Pe de altă parte, numărul de procurori și judecători în România este foarte mic. Ar trebui majorat semnificativ. În caz contrar, tot populația va avea de suferit din cauza duratei îndelungate a proceselor”, a explicat Radu Rațiu.
În plus, după cum arată vicepreședintele Consiliului Radu Rațiu, tema cumulului pensiei cu salariul reprezintă o altă problemă ce trebuie ajustată.
„Ori pensie, ori salariu. Categoric. Sunt zeci de mii de tineri care își caută loc de muncă”, spune Radu Rațiu.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
