Politică
Crește vârsta de pensionare pentru judecători la 65 de ani. Pensia va fi maxim 70% din salariu.
Premierul Ilie Bolojan a prezentat reforma pensiilor speciale, marți, 29 iulie, în cadrul unei conferințe de presă.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a susținut, marți, la Palatul Victoria, o conferință de presă pe tema pensiilor speciale.
Judecătorii se vor pensiona la 65 de ani
Șeful executivului a afirmat că vârsta de pensionare pentru magistrați va crește la 65 de ani.
„Legat de vârstă și vechime: creșterea vârstei de pensionare la vârsta de 65 de ani. De asemenea, față de vechimea de 25 de ani de astăzi, propunem a vechimii pentru pensionare la 35 de ani. Asta înseamnă că un magistrat, care lucrează de la început în sistem, să iasă la pensie mai repede dacă dorește, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani. În aceste condiții, pentru fiecare an pentru care iese mai repede la pensie pierde 2% din pensie. Pe logica de contributivitate să existe deci această formulă”, a declarat prim-ministrul Ilie Bolojan, în cadrul unei conferințe de presă.
CITEȘTE ȘI:
Crește numărul beneficiarilor de pensii speciale: cea mai mare pensie medie de serviciu depășește 25.000 de lei
Premierul Ilie Bolojan: Pensia magistrațiilor va fi maxim 70% din salariul net
Premierul Ilie Bolojan a declarat marți că există o urgență legată de clarificarea modului în care se pensionează magistrații, acest aspect reprezentând un jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență legat de accesarea de fonduri europene. Totodată, el propune ca valoarea pensiei unui magistrat să fie de maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din brut, cum este în prezent.
„Așa cum știți, avem o urgență legată de clarificarea modului în care se pensionează magistrații(…) Avem reținute peste 800 de milioane euro (din PNRR) pentru trei cauze neîndeplinite din ultima cerere depusă, dintre care peste 230 milioane de euro sumele reținute până la rezolvarea acestei soluții. Avem ca termene noiembrie pentru îndeplinirea jaloanelor, altfel pierdem banii. Rezolvarea acestei probleme are alte câteva elemente foarte importante. Unul care ține de echitatea socială.
Aceste pensii sunt mult mai mari decât orice alte pensii. Apare o nedreptate socială. În această situație, am făcut o propunere care ține cont de acest principiu de bază de contributivitate dar și de formulele din legistația românească și de deciziile CCR: propunerea este ca valoarea pensiei să fie de maxim 70% din ultimul salariu net, subliniez. O valoarea care oricum este la nivel superior a situației din țările UE. Calculul efectiv se face raportându-se la veniturile brute. Un procent de 55% din venitul brut în ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultimul salariu net”, a mai declara Bolojan.
Ilie Bolojan: Magistrații ies la pensie prea repede și nu mai avem oameni care să îi înlocuiască
Prim-ministrul a vorbit despre problemele din domeniul justiției din România.
„Aș puncta trei. Una dintre ele este ieșirea la pensie prea repede. Din cazurile pe care le avem în ultimii ani și am avut posibilitatea ca timp de trei luni de zile să semnez pensionări de magistrați, suntem în situația în care 2/3 dintre magistrați ies la pensie la 47, 48, 49 de ani. Este o vârstă a maturității profesionale în orice domeniu. E o problemă de calitate și de sustenabilitate în anii următori. Nu mai avem oameni care să înlocuiască. Nu mai există oameni pe piața muncii. Generațiile care vin sunt la jumătate sau mai mici decât cele care ies la pensie sau urmează. Avem o criză pe care o resimt cei din sectorul privat. Această propunere vine să crească vârsta de pensionare.
O a doua problemă acumulată este faptul că valoarea pensiei e la nivelul ultimului salariu. Am avut ani, înainte de 2020, în care practic datorită formulei prevăzută în lege, şi anume ca pensia unui magistrat să fie 80% din venitul brut, subliniez brut, în fapt 80% din venitul brut înseamnă mai mult decât venitul net. Deci ani de zile pensiile au fost mai mari decât salariile, lucru care este total anormal şi nu există nicăieri, în afară a unor pensii private sau altor forme în care cetăţeanul aflat în activitate îşi plăteşte el un fond de pensie pentru că vrea să aibă o pensie mult mai mare, dar cel puţin pe componenta de a necontributiv nu există astfel de situaţie”, a mai afirmat Ilie Bolojan.
El a spus că ulterior s-a pus „o frână” în această prevedere.
Săptămâna trecută, vicepremierul Tanczos Barna afirma că reforma pensiilor speciale va fi inclusă cel mai probabil în al treilea pachet de măsuri fiscale, menționând că vârsta de pensionare va crește pentru cei care beneficiază de aceste venituri și pensia nu trebuie să fie mai mare decât salariul.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI: