Actualitate
Dezbatere-eveniment la Gaudeamus 2026: Rolul educației media în combaterea dezinformării online. Fake news, emoție și violență în epoca post-adevăr.
Dezinformarea, polarizarea societății și aderarea la „adevărul alternativ” deopotrivă cu creșterea agresivității sunt parte a perioadei pe care o traversăm. Dezbaterea găzduită de Târgul de Carte Gaudeamus Radio România Cluj-Napoca 2026 a reliefat însemnătatea gândirii critice și a educației media, criterii esențiale în războiul informațional.
Dezbatere-eveniment la Gaudeamus 2026: Rolul educației media în combaterea dezinformării online. Fake news, emoție și violență în epoca post-adevăr.|Foto: Mădălina Ivan - monitorulcj.ro
Fenomenul dezinformării a devenit tot mai sofisticat, fiind alimentat de tehnologie și rețele sociale, coroborat cu polarizarea politică și lipsa educației media.
Dezbatere-eveniment la Gaudeamus 2026: Rolul educației media în combaterea dezinformării online. Fake news, emoție și violență în epoca post-adevăr.
Cum distingem o informație falsă, care distorsionează realitatea, de o știre prezentată corect? Care este rolul emoției în alimentarea unui discurs agresiv și de ce este important ca gândirea critică și educație media să devină parte integrantă a educației?
CITEȘTE ȘI:
Târgul de Carte Gaudeamus Radio România Cluj-Napoca 2026. Piața Unirii devine principalul punct cultural al orașului
Sunt câteva dintre temele abordate în cadrul dezbaterii Gaudeamus 2026, moderate de Bogdan Roșca, manager Radio Cluj, alături de Carmen Ionescu, manager Rador și Paul Niculescu, redactor-șef Monitorul de Cluj.
Fake news, emoție și agresivitate
Teorii ale conspirației și informațiile false vin în paralel cu dezvoltarea tehnologiei. Într-o perioadă marcată de fenomenul deepfake, în care falsurile sunt tot mai greu de depistat, gândirea critică permite o așezare obiectivă a realității.
„Doar educația poate face diferența între un canal și celălalt, între un discurs și altul, între apetitul pentru știrea senzațională, dar nu întotdeauna corectă, și știrea mai plictisitoare, mai seacă, dar corectă”, a semnalat Paul Niculescu, redactor-șef Monitorul de Cluj, potrivit Radio România Cluj.
CITEȘTE ȘI:
Consolidarea apărării prin educație: analfabetismul și nivelul scăzut de gândire critică, vulnerabilități la adresa securității naționale
Nu tot ceea ce vedem reprezintă automat realitatea.
Acum aproape un secol, pictorul Rene Magritte („Ceci n'est pas une pipe”) semnala că imaginea obiectului nu reflectă obiectul în sine. În epoca post-adevăr, emoția a ajuns să cântărească mai mult decât informația verificată:
„Toate aceste forme de fake news – sau, mai corect spus, diferite tipuri de alterare a realității – urmăresc același lucru: să stârnească emoția umană și să genereze reacții”, a explicat Paul Niculescu.
Aceste reacții transcend însă spațiul virtual, devin virulente și iau adesea forma agresivității fizice.
O informație greșită nu trebuie asociată automat cu propaganda, a subliniat Paul Niculescu. Diferența este dată de scop și de actorul din spatele mesajului:
„Fake news-ul are un scop clar și, de obicei, în spate există un actor organizațional, adesea statal. O simplă informație greșită nu este automat fake news”, a spus redactorul-șef Monitorul de Cluj.
Debunking: Demontarea informațiilor false
În acest context, Carmen Ionescu a vorbit despre propaganda neagră și însemnătatea debunking-ului, adică a demontării informațiile false. Numai că această muncă făcută de jurnaliști devine tot mai dificilă.
„La Rador, de exemplu, a fost extrem de greu să verificăm informații din Rusia – am fost nevoiți să folosim disclaimere, lucru rar în istoria agențiilor de presă”, a explicat Carmen Ionescu, manager Rador.
Ionescu a semnalat importanța echipelor de fact-checking. Un articol de fact-checking nu se limitează la a spune că o informație este falsă, ci arată cititorului întregul traseu informational, care poate fi verificat:
CITEȘTE ȘI:
O companie cu legături în Rusia a operat încă din 2019 în România după modelul Cambridge Analytica
„Ceea ce este important este că orice om care dorește poate verifica jurnalistul, pentru că articolul conține toate linkurile și toate sursele folosite. Totul este transparent”, a spus Carmen Ionescu.
Aceste aspect devin cu atât mai relevant cu cât România este parte a unui război informational: Carmen Ionescu a amintit că Franța și-a creat un organism special - Viginum, pentru supravegherea ingerințelor digitale externe și a tendințelor de dezinformare. Potrivit acesteia, Ucraina este prima țintă a Rusiei, dar Franța și România se află, la rândul lor, în zona de interes a propagandei.
„Din 2013, Vladimir Putin a trasat public liniile directoare ale unui război informațional împotriva Vestului”, a spus Paul Niculescu, care a explicat că multe dintre narativele folosite astăzi împotriva Uniunii Europene nu sunt întâmplătoare, ci fac parte dintr-o strategie coerentă.
Instrumente active: Educația timpurie și stimularea gândirii critice
Vulnerabilitatea unui public este susținută prin dezinformare, care se bazează pe emoție și indignare, pe sentimente de teamă sau revoltă.
CITEȘTE ȘI:
Falsificarea istoriei în epoca AI. Radu Oltean: „O strategie afectivă de manipulare și război informațional”.
Mai mult, platformele online creează așa-numitele „cutii de ecou”, în care oamenii ajung să audă doar informațiile care le confirmă propriile prejudecăți sau convingeri.
„Rolul jurnalistului este să spargă această cutie de ecou și să ajungă la publicul captiv cu informații corecte. Dar este foarte greu să convingi pe cineva deja convins”, a spus Paul Niculescu.
Aici intervine rolul educației media: importanța educației timpurii, printr-un conținut structurat și adaptat.
„Este singura cale pe termen lung. Cred că trebuie început de la vârste mici, la școală, prin proiecte și printr-un sistem structurat”, a afirmat managerul Rador, Carmen Ionescu.
Educația trebuie să înceapă și în familie, prin încurajarea gândirii critice. Nu toate familiile pot face acest lucru, a semnalat Paul Niculescu, mai ales acolo unde teoriile conspirației sau neîncrederea în știință sunt deja puternic înrădăcinate.
În acest context, media publică are datoria de a recâștiga încrederea publicului prin corectitudine, transparență și demontarea neadevărurilor.
Într-o perioadă în care falsurile circulă rapid, iar emoția bate adesea verificarea, presa are nu doar rolul de a informa, ci și responsabilitatea de a forma mecanisme de apărare în fața manipulării, a punctat Bogdan Roșca, managerul Radio România Cluj.
Târgul de Carte Gaudeamus, ediția aniversară cu numărul 25, se desfășoară în perioada 22-26 aprilie 2026 în Piața Unirii din Cluj-Napoca. Monitorul de Cluj este partener media al evenimentului de la prima ediție orgzanizată de Radio România în anul 2000. Evenimentul aduce, timp de cinci zile, un program dedicat lecturii, educației și întâlnirii dintre oameni în jurul cărții.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
