Administrație
Vecini cu calea ferată. Cum se revitalizează zona industrială a Clujului?
Blocuri cu 250 de apartamente, avizate condiționat lângă calea ferată, la doi pași de viitorul pasaj Tăietura Turcului.
Proiect pentru două blocuri cu aproximativ 250 de apartamente lângă viitorul pasaj de pe Tăietura Turcului | Foto: randare Metaform
Comisia de urbanism Cluj-Napoca a avizat favorabil, dar cu condiții, proiectul de dezvoltare a două blocuri pe strada Tudor Vladimirescu din Cluj-Napoca. Urbaniștii au ridicat problema calității locuirii aproape de calea ferată.
Firmele CRISTAL TURISM SRL și SOMEȘUL CALD PRODUCȚIE SRL, reprezentate de proiectant (Metaform) au propus construirea a două blocuri pe amplasamentul unei foste zone industriale aproape de viitorul pasaj rutier de la Tăietura Turcului, iar comisia de urbanism din Cluj-Napoca a avizat proiectul, însă condiționat și a fost ridicată problema locuirii aproape de calea ferată.
Proiectantul a „mers” astăzi, miercuri, 10 iunie 2026, cu studiul de oportunitate (documentul preliminar care analizează viabilitatea unei investiții) în Comisia de Urbanism din Cluj-Napoca.
În cazul de față este vorba de două blocuri care vor avea o structură funcțională mixtă și se vor afla aproape de viitorul pasaj rutier de la Tăietura Turcului. Amplasament este de 10.567 metri pătrați.
Proiectul a fost inițiat de către beneficiari în 2016, odată cu achiziționarea fostei fabrici de bentonită, potrivit documentației proiectantului.
În documentul prezentat este specificat faptul că beneficiarii propun construirea unui ansamblu mixt, cu dotări comerciale și rezidențiale de tip colectiv.
Proiectantul a spus în cadrul ședinței urbanism, că, la ora actuală, planul beneficiarului este de a realiza circa 250 de apartamente.
Membru al comisiei de urbanism, arhitectul Voicu Bozac, a intervenit în cadrul ședinței de urbanism, în legătură cu proiectul de pe Tudor Vladimirescu, nr. 17.
„Locuirea nu are ce să caute aici”
„Ca în cazul altor proiecte aflate în imediata vecinătate a căii ferate consider că locuirea nu are ce să caute aici, lângă calea ferată, din cauza factorilor de poluare pentru cei care pot locui în aceste imobile. Sunt o serie de alte funcțiuni care pot fi acomodate în clădiri. Rămâne de văzut cu ce regim de înălțime. Este oportună investiția cu aceste amandamente (…) Locuirea în imediata apropiere a căii ferate nu are ce să caute. Dacă doriți să aveți un mix funcțional, vă sugerez să aveți o clădire ecran spre calea ferată cu alte funcțiuni decât locuire, iar spre strada Tudor Vladimirescu să propuneți locuințe colective. Dar nu la calea ferată. Și nu sub această formă. Până la urmă orientarea celor două clădiri nu ține cont de orientări geografice favorizante; omul nu vede nici Dealul Hoia, nu vede nimic.”, este de părere Voicu Bozac.
Din comisia de urbanism a intervenit și arhitectul Dan Domșa.
„Nu știu dacă rezolvă acest pasaj (de la Tăietura Turcului - n. red.) problema circulației din zonă. Va muta, probabil, punctele nevralgice în alte zone, respectiv la sensul giratoriu de pe Calea Baciului. Legat de regimul de înălțime și funcțiuni: da poate să existe un mix, dar l-as trata cu grijă, mai ales locuirea, în zona nodurilor de circulație. Eu aș merge pentru un regim mai mare de înălțime la unul dintre ele (blocuri - n. red.), în așa fel încât să diminuez partea cealaltă, care să fie, eventual, de servicii, iar locuirea să fie la nivelurile superioare”, a spus Dan Domșa.
Cei din comisie au mai precizat că ar trebui discutate categoriile funcționale propuse pentru acest proiect.
Aviz favorabil cu condiționări
„Dacă mergeți mai departe cu aviz de oportunitate, atunci vă vom cere să indentificați interesul public, corelarea cu toate celelalte proiecte majore din vecinătate. Concluzia este că proiectul poate merge mai departe cu aviz de oportunitate, dar nu cu indicatori mai mari decât prevede PUG-ul. Astăzi nu discutăm regimul de înălțime solicitat, azi e doar un concept. Acest lucru se va negocia. Mai trebuie și alte avize în fazele următoare. Astăzi primiți aviz favorabil cu niște condiționări”, a spus arhitectul șef al municipiului Cluj-Napoca, Daniel Pop.
Potrivit documentației actuale a proiectului, nivelurile inferioare (ale imobilelor), usor accesibile, sunt dedicate functiunilor comerciale si servicillor, în timp ce nivelurile superioare, structurate sub forma a două lame, sunt destinate functiunii rezidențiale.
Conform documentației, funcțiunea de locuire nu poate depăși 70% din suprafața construită desfășurată totală, iar diferența ar urma să fie ocupată de spații pentru servicii.
Parterul este conceput ca o esplanadă pietonală generoasă, parțial acoperită de volumul etajului comercial, asigurând mixajul funcțional necesar susținerii spațiului public aflat în proximitatea viitoarei staţii de tren metropolitan.
„Peste nivelul extins al etajului se va amenja o terasă înierbată (tip gradină intens vegetată). Aceasta va servi ca spațiu de interacțiune cu acces direct din zona de birouri și alimentatie publică, oferind totodată un ecran vegetal estetic pentru nivelurile rezidentiale superioare”, se mai arată în documentația proiectului.
Proiectul lui Vasile Salanță, cel care a construit multe blocuri în Florești
Firma CRISTAL TURISM SRL operează Hotelul Cristal din Cluj-Napoca. Compania este deținută de omul de afaceri Vasile Salanță. Acesta este cunoscut pentru pentru că a construit mai multe blocuri în Florești și un ansamblu în cartierul Între Lacuri din Cluj-Napoca.
CITEȘTE ȘI:
Încă o creșă deschisă la Cluj-Napoca. Primarul Emil Boc: „Mai avem în construcție alte 5”.
În cartierul Între Lacuri, în cadrul ansamblului menționat anterior, dezvoltatorul Vasile Salanță a construit și donat municipalității o creșă - Creșa „Lacul Fermecat”, pe strada Dionisie Roman, nr. 1. Capacitatea creșei este de 60 de locuri pentru copii.
Firma SOMEȘUL CALD PRODUCȚIE SRL este controlată tot de omul de afaceri Vasile Salanță.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
