Actualitate
Combaterea dezinformării în era digitală: cum te poți proteja împotriva manipulării informațiilor
Într-o lume hiperconectată, dezinformarea se răspândește rapid prin rețelele sociale și platformele online, afectând percepțiile și deciziile cetățenilor.
Combaterea dezinformării în era digitală: cum te poți proteja împotriva manipulării informațiilor|Foto: Depositphotos.com
Manipularea informației și implicit a oamenilor utilizează diverse tactici de inducere în eroare, de la clone ale site-urilor web la materiale audio sau video de manipulare, concepute să aibă un impact emoțional puternic asupra destinatarilor.
CITEȘTE ȘI:
Falsificarea istoriei în epoca AI. Radu Oltean: „O strategie afectivă de manipulare și război informațional”.
Un exemplu recent este o fotografie generată cu tehnologie AI, care a devenit virală în august 2025 în Uniunea Europeană, prezentând lideri europeni așteptând o întâlnire cu Donald Trump la Casa Albă. Aceasta a fost folosită pentru a minimaliza rolul UE și pentru a promova o imagine falsă a unei Europe agresive, semnalează publicația SudVest.ro
Combaterea dezinformării în era digitală: cum te poți proteja împotriva manipulării informațiilor
Un alt caz notabil implică un clip fals, generat tot cu AI, în care premierul României pare să declare intrarea țării în conflictul din Ucraina, amplificând narative pro-ruse. Aceste exemple, semnalate de European Digital Media Observatory, ilustrează puterea dezinformării în a influența opinia publică.
Ce este dezinformarea?
Dezinformarea reprezintă răspândirea intenționată de informații false sau înșelătoare pentru a manipula opinii sau comportamente. Spre deosebire de informațiile eronate (care pot fi neintenționate), dezinformarea are un scop strategic, adesea politic sau economic. În regiunea sud-vest, dezinformarea poate apărea sub forme precum știri false despre evenimente locale, teorii conspiraționiste sau campanii care vizează divizarea comunităților.
Cum funcționează dezinformarea?
Dezinformarea exploatează emoțiile și algoritmii platformelor sociale. De exemplu, investigația Agência Pública și CLIP a dezvăluit că giganți tech precum Meta și Google au influențat legislația în țări ca Brazilia sau Indonezia pentru a evita reglementările care cer transparență și combaterea dezinformării.
CITEȘTE ȘI:
Cum folosește armata digitală a Moscovei frica pentru a influența mințile românilor
În România, rețele precum „InfoLider”, finanțate din surse externe, au promovat narative false despre alegeri, susținând figuri precum George Simion, după cum a arătat Ziarul de Gardă.
Tactici comune:
- Amplificarea prin AI: Imagini și videoclipuri false, generate cu tehnologii avansate, par autentice și se viralizează rapid.
- Rețele de troli: Conturi false coordonate (cum ar fi „InfoLider”) răspândesc mesaje manipulatorii pe platforme precum TikTok sau Meta.
- Exploatarea emoțiilor: Știrile false folosesc frica, furia sau indignarea pentru a atrage atenția.
Impactul dezinformării
Dezinformarea erodează încrederea în instituții și media, divizează societatea și poate influența decizii politice. În sud-vestul României, astfel de campanii pot afecta coeziunea comunitară, mai ales în contexte sensibile precum alegerile sau crizele regionale. De exemplu, un sondaj BBC din 2025 a arătat că 51% dintre adolescenții britanici au întâlnit teorii conspiraționiste online, iar mulți se tem că acestea vor înlocui faptele.
CITEȘTE ȘI:
Rețea de site-uri clonate, utilizată pentru promovarea de conținut înșelător. Acțiunile de dezinformare, în legătură „directă” cu Federația Rusă.
Situația este similară și în România, unde tinerii sunt expuși la conținut manipulator pe platforme precum YouTube Shorts sau TikTok.
Cum să recunoaștem dezinformarea
- Verifică sursa: Este sursa de încredere? Site-urile obscure sau conturile anonime sunt adesea semne de avertizare.
- Analizează tonul: Știrile care provoacă emoții puternice (frică, furie) pot fi concepute pentru a manipula.
- Caută dovezi: Informațiile credibile au surse verificabile, cum ar fi rapoarte oficiale sau studii.
- Folosește platforme de fact-checking: Organizații precum European Digital Media Observatory sau site-uri românești precum Factual.ro, Veridica.ro pot confirma veridicitatea informațiilor.
- Verifică imaginile și clipurile: Instrumente precum Google Reverse Image Search pot detecta dacă o imagine este falsă sau manipulată.
Cum să combatem dezinformarea
- Educație media: Participă la cursuri sau ateliere despre alfabetizarea digitală, disponibile în biblioteci sau școli din sud-vestul României.
- Raportează conținutul fals: Platformele sociale permit raportarea postărilor suspecte.
- Promovează surse de încredere: Împărtășește articole din publicații jurnalistice recunoscute, precum Sudvest, pentru a contracara știrile false.
- Discută în comunitate: Organizează dezbateri locale despre impactul dezinformării, implicând tineri și adulți.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
Foto: Depositphotos.com
CITEȘTE ȘI:
