Administrație
Canalul Morii din Mărăști ar putea deveni un coridor verde pentru pietoni și bicicliști. Primăria pregătește una dintre cele mai ample reorganizări urbane din zonă!
Regenerarea Canalului Morii și transformarea mai multor străzi din Mărăști, analizate în Comisia de Urbanism.
Randare prezentată în cadrul ședinței CTATU care ilustrează transformarea intersecției străzilor Paris și Gheorghe Lazăr. Proiectul prevede trotuare mai generoase, spații verzi extinse și infrastructură dedicată bicicliștilor, în cadrul planului de regenerare urbană a cartierului Mărăști. Foto: captură de ecran ședință CTATU
Canalul Morii și mai multe străzi din cartierul Mărăști ar putea trece printr-o transformare majoră în următorii ani. Un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) care vizează regenerarea culoarului Canalului Morii și crearea unui coridor de mobilitate sustenabilă a fost prezentat miercuri în cadrul Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism a municipiului Cluj-Napoca.
Documentația propune reconfigurarea unor zone importante din cartier, cu accent pe extinderea spațiilor dedicate pietonilor, amenajarea de piste pentru biciclete, creșterea suprafețelor verzi și valorificarea unui curs de apă care, în prezent, este puțin accesibil și insuficient integrat în viața orașului.
Proiectul cuprinde străzile Paris, Onisifor Ghibu, Nicolae Cristea, Gheorghe Lazăr, Scorțarilor, Buftea, Gorunului și Iazului, precum și segmente importante ale Canalului Morii și spațiile publice adiacente.
CITEȘTE ȘI:
Canalul Morii poluat cu ape murdare din Pârâul Calvaria. Adrian Dohotaru: „În subteran, apa ajunge să preia mizeria din Mănăștur”.
Proiectanții: „Walkable City este de implementat”
În cadrul prezentării, reprezentanții echipei de proiect au explicat că documentația face parte dintr-o strategie mai amplă prin care municipalitatea încearcă să transforme zonele dense ale orașului în spații mai prietenoase cu locuitorii.
„Proiectul reprezintă o componentă dintr-un demers mai amplu al municipalității de a reabilita treptat segmentele rețelei hidrografice a orașului, de a transforma zonele dense locuite în vecinătăți inclusive, verzi, sigure pentru cetățeni și de a reconsidera cadrul urban prin optimizarea traficului, favorizarea pietonului și reconsiderarea zonelor liceelor din proximitate”, a declarat proiectantul în fața comisiei.
Potrivit acestuia, una dintre cele mai importante schimbări vizează redistribuirea spațiului public în favoarea pietonilor și a transportului alternativ.
„Este evidentă o necesitate a scăderii suprafețelor carosabile. Observăm aici o scădere valorică aproape până la jumătate, de la 38.000 până la 19.000 de metri pătrați. Nu este vorba despre o diminuare de străzi, ci de o reconsiderare fundamentată a profilelor stradale și favorizarea peste tot a trotuarelor și a pietonului”, a explicat acesta.
La finalul prezentării, arhitecții au subliniat că proiectul urmărește implementarea conceptului de „oraș pentru oameni”, în care mersul pe jos devine o alternativă reală la deplasarea cu mașina.
„Prin reconfigurarea profilului stradal pot apărea cu totul alte stări și realmente ceea ce se numește Walkable City este de implementat”, au precizat proiectanții.
CITEȘTE ȘI:
Parcul de pe malul Canalului Morii din cartierul Plopilor, realizat cu bani europeni
Canalul Morii, considerat un coridor ecologic nevalorificat
Una dintre principalele componente ale proiectului este regenerarea Canalului Morii, care traversează o parte importantă a cartierului Mărăști.
Potrivit documentației, în prezent canalul este afectat de numeroase probleme: maluri greu accesibile, vegetație invazivă, parcări amplasate în apropierea apei, rețele edilitare vizibile și lipsa unor trasee pietonale continue.
„Coridorul ecologic legat de Canalul Morii se află în mare parte într-o decădere și valențele pe care le prezintă sunt evidente, atât accesibilitatea malurilor, cât și vegetația parazitară, prezența multor construcții pe mal”, au arătat reprezentanții echipei de proiect.
Prin noul PUZ, municipalitatea urmărește amenajarea unor spații verzi continue, accesibilizarea malurilor și integrarea canalului într-un traseu urban destinat pietonilor și bicicliștilor.
CITEȘTE ȘI:
Viitorul parc de pe malul Canalului Morii din cartierul Plopilor „înghite” mai mulți bani
Trotuare mai largi, piste pentru biciclete și noi zone verzi
Proiectanții au prezentat și o serie de probleme identificate în teren.
Printre acestea se numără trotuarele înguste de pe străzile Paris și Onisifor Ghibu, lipsa pistelor pentru biciclete, suprafețele importante ocupate de parcări și dificultatea accesului pietonal în apropierea unor instituții de învățământ precum Liceul Teoretic „Avram Iancu” și Colegiul de Muzică „Sigismund Toduță”.
Documentația propune lărgirea trotuarelor, realizarea unor piste dedicate bicicliștilor, plantarea de noi arbori și amenajarea unor spații publice moderne bazate pe principiile „smart city”.
În cadrul studiilor realizate pentru proiect au fost inventariați aproximativ 850 de arbori, iar planurile prevăd completarea fondului vegetal existent și crearea unor noi aliniamente verzi.
CITEȘTE ȘI:
25 de milioane de lei pentru parc pe Canalul Morii, lângă Rozelor. Primăria caută proiectant și constructor
Discuții privind posibile exproprieri la intersecția străzilor Paris și Gheorghe Lazăr
Unul dintre cele mai dezbătute subiecte din cadrul ședinței a fost situația unui imobil amplasat la intersecția străzilor Paris și Gheorghe Lazăr, unde proiectul prevede o servitute de utilitate publică pentru lărgirea spațiului destinat circulației și pietonilor.
Mai mulți proprietari și-au exprimat îngrijorarea cu privire la impactul pe care proiectul l-ar putea avea asupra locuințelor și afacerilor din zonă.
Viceprimarul Dan Tarcea a explicat că soluția este necesară din motive de siguranță rutieră și pietonală.
„Interesul public primează înaintea interesului privat. Din păcate, acolo nu avem altă soluție, pentru că discutăm de o stradă care are o lățime de 6,6 metri. Acolo nu se poate desfășura traficul în ambele sensuri și, din păcate, nici trotuarul nu este unul care să permită trecerea în siguranță a copiilor”, a declarat acesta.
Potrivit viceprimarului, zona este problematică inclusiv pentru persoanele cu dizabilități, părinții cu cărucioare și elevii care circulă zilnic către unitățile de învățământ din apropiere.
Primăria: Nu există încă nicio procedură de expropriere
Reprezentanții municipalității au ținut însă să precizeze că proiectul se află încă într-o fază incipientă și că nu a fost luată nicio decizie privind eventuale exproprieri.
„Nu suntem încă în situația în care există un studiu de fezabilitate aprobat, nu s-a declanșat nicio procedură de expropriere. Procedura de expropriere se declanșează în baza unei hotărâri de Consiliu Local. Deocamdată suntem doar la etapa de consultare”, a explicat Dan Tarcea.
În cazul în care proiectul va avansa spre implementare, proprietarii afectați ar urma să beneficieze de despăgubiri stabilite conform legislației.
Arhitecții salută direcția proiectului
Membrii Comisiei de Urbanism au apreciat în linii mari direcția propusă de municipalitate și au subliniat potențialul uriaș al Canalului Morii pentru dezvoltarea unor noi spații publice de calitate.
Totodată, au fost formulate recomandări pentru extinderea pe viitor a intervențiilor și pe alte segmente ale canalului, astfel încât regenerarea să fie continuată și conectată cu proiectele deja realizate în alte zone ale orașului.
Dacă va fi implementat în forma prezentată, proiectul ar putea transforma una dintre cele mai aglomerate zone ale Mărăștiului într-un coridor urban verde, cu mai mult spațiu pentru pietoni, bicicliști și activități de recreere, reducând în același timp presiunea exercitată de traficul auto asupra cartierului.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
